luni, 5 decembrie 2016

BLESTEM DE NEAM

de George Anca


George Anca

BLESTEM  DE  NEAM


cuprins
vremii ești
comanda
nu sunt bun
jur și azi
opere
mă urăsc
cenzura
uscate mări
pe visele psicii negre
Indio
statuie
dacă ești
așteptându-mă India
pe 30 muri's-a
chiparos
soarele destrucției
n-am din părinți
răzmeriței
blestem de neam
tăiați castanii
când visezi
pe strada G
scaune zugravul



vremii eşti

vremii eşti transă
cine te reardă
destructurată karmă

picioroange pe Gange
aum logos vak
ciopliţi ne încolonăm

cine mai  ucide c'est un temple
sub cerul liber sufletul în dar
în otrava Dejaneirei



comanda

comanda vine din context
vezi unul mai bolnav ca tine
parcă nu l-ai vindeca

la cinci ani o lume
la o sută alta
ne-am întâlnit în holocaust

pupitru cu Săhleanu
Jeremy Bentham George Orwell
Paul Goma George Anca

salbe misterului
înverzit pe statuie
printre tei atei

voi scrie totuşi articolul
ca şi cum nimeni n-a lipsit
şi fiecare are zi naţională
                           2009

 

nu sunt bun

nu sunt bun
nici de surlă
limba urlă
la alun
la alună
la a lună
nu sunt bun
de e bună
trei bărbaţi
în gol lansaţi
eroi goi
picaţi pe noi
cum nu sunt
pe pământ
nu-s în gol
rostogol
nu-s să ştiu
cine-i viu
viaţa-i vie
la o mie
joc pe limbă
mi se plimbă
pentru una luna
pentru una Maria
pentru mia
pentru una luna
merg pe jos
un kilometru
Făt-Frumos
către Sân Pietru
trec înot
râul rău
înlăţit de Savaot
din pârău
mişc în munte
stau pe mare
ajung frunte
şi picioare
când în trei
morţi nu vrei
că în patru
dracu-l latru
                          1966


jur şi azi

jur şi azi pe ce am mai sfânt şi n-am aici
jur să ucid şi să nu ucid şi să fiu
pe nimeni să nu văd cu ochii juraţi
să calc peste lâncede lespezi de săruri

după ce jur altele zilele îşi fac felul
multe în după-amieze în după-după-amieze
multe în zorii născători de ele în rit dac
până să jur şi azi pe ce am mai sfânt

sfârşindu-se lumea la glasuri argotice
spre a se arăta ţin la adăpost o limbă
arătându-se iar se confundă limba în scame
sfârşindu-se lumea spre a se arăta

într-un picior de grâu în urma secerişului mă va prinde noaptea
dar noaptea aceea m-a prins şi furnici au dormit în somnul meu
poate având acelaşi drum apa Oltului iarăşi va fi
o noapte într-un picior de grâu în urma secerişului

ziduri fiind fost bune de coasă mai înainte de ton
numai cei nezidiţi s-au încleştat în imobile puşi pe trai
a bătut vântul clopotelor a bătut Dumnezeu
n-a bătut Dumnezeu a bătut vântul clpotelor n-a bătut

am jurat nu pentru a scăpa din încăierare
ci după umplerea spitalelor gropilor saloanelor
miliardelor cerurilor găurilor unghiilor
semnăturilor păturilor nodurilor punctelor

jur şi azi pe ce am mai sfânt şi n-am aici
jur să ucid şi să nu ucid şi să fiu
pe nimeni să nu văd cu ochii juraţi
să calc peste lâncede lespezi de săruri
                                                            1966



opere

opere s-or întâmpla
vara cum om ancombra
că iar taică India

cu pielea de şerpoaică
amnezică şi taică
năpârla veci drăgaică

ah acuţii asasini
cum ne lasă la găini
naşi cu fini naşi cu fini

agoniile din vine
îmi cresteze catiline
şucărele acviline

am talantul mină pers
în persoană ca în vers
agatârs cu târş revers

puste landuri trubaduri
ah ce foc de-au ars arsuri
ba nisipuri uiguri

milinţe de umilinţe
nici penetul de catrinţe
mironosiţe fiinţe

bestia fiască
să ne răvăşească
amnarul în iască

treişpe icose condace
dublă spiră carapace
veştedului vino-ncoace

Genoveva de Brabant
Sadoveanu şahamant
supăraţi-mă neant

viaţa că nu ne o ştim
şi degeaba ne oştim
oştile în ţintirim

agonic înşela-vom
prin Stratford-upon-Avon
falstaffianul slalom

anii carantine
condamnări de sine
dijmuiesc terţine
                                    2009



mă urăsc

mă urăsc întâi pe mine
pentru că-i iubesc pe negri
care iubesc copiii
albi ca pe cei negri

culcuşul crimei
dogma antidogmatică
brutalitatea corectitudinii
ca nonviolenţa lui Gandhi

linişte înăuntru furie afară
represaţii de aici represează acolo
v-aş iubi mi-e frică de
iubirea nevestei pentru voi

oceanul de unde se frământă
ah cerule de ce te corupi
undeţ-ţi disloci omoplaţii
când m-oi înfrupta din Christos

de unde gândire în
frenezia distrugerii de
sine prin apucarea
unei frânturi de iluzie

te plictiseşte ce nu eşti
décor închipuirii superbe
vă sufocaţi în asemănare
cum în neasemănare vă înecaseţi

bate vântul prin vastitate
studiază pe Gengis Khan
râuri râuri fiţi fără grijă
în amintirea lui Dylan Thomas

sărim la gâtul păcii
n-am fericirea lor n-am
fericirea mea suntem şi
mai nefericiţi împreună

câţi mai suntem cum ne cheamă
câte kilograme la cataramă
să te scriu legat de picior
pe-aici ateriză Marcel Petrişor

purgatoriu aproape pantomimă
atacul sării cu piper de aur
unde sufletul unde diavolul
m-aş feri de sare m-aş strica de râs
                                                            2007


cenzura

cenzura biblică  restul islam hindus
om suspina în măslinărie de crimă
morbiditate castru cast castagnete
razele răsucite Râmnicului arbori

să nu ne speriem  nici în Sperieţeni
când nu vrei nimeni să te mai vadă
viu sau mort în pace rod pe jos
alergătura aşezată pe roţi mergenare

fie blestemat cine nu ne-a bombardat  
creierul divin dat la întors  epsilon
pinten altfel piciorul tău e frumos 
nici n-apucaşi pânza şi o deşiri 

asupra comitatelor înarmate
am dansa ciuleandra morţilor
cataracta câinelui pe apa timpului
în peştera cancerelor  neîntoarse

canonul  la trageri de noapte foc
ciocârlanul imitat de broască
pitpalac adânc din lac în puţ
din crâng englezoaică mâng

nimeni păsării argint
s-o împuşte nemurind 
canto păsăresc pe fereastră 
pisania m-ar cunoaşte  moaşte

reproş cantabil trecerea kairosului 
arieni întârziaţi în cătarea paleolitică
ce vaci ne hrăniră indianitatea  Apis
revelaţia pe ce transă transatlantică


uscate mări

uscate mări  munţi ancore
caută-mă cât mai târziu  cenuşă 
mai nou rutina   fără biblie
în dicteuri eliberatoare

coloane de nerecunoştinţă
cărarea paradirii paradisului 
am râs mai mult cu martori  
de blândeţea conchistei în sine 

pe caraule apasă preajma 
sufli dramaticitatea  pe înalt
pe la oră de auroră soră
a singularităţii negre

normă sabatică 
juma de  auroră 
silabele ne dau de gol
călătoria jos de pe cal
                        2003


pe visele pisicii negre

pe visele pisicii negre
îmi spiralez foniei regre
te văluresc prin pegre

diagonal catetă nod
dulăul negru Novgorod
Marie Curie Budimexod

ca din talent apusul rent
o toporişcă rusă lent
răpusă leului Dervent

nu mă mai spoi unu pe doi
când şi prin vrejuri roi coroi
într-o noiţă ne la noi

*
de la Jdanov la Haret
cu Medeea pe tapet
holocaust catihet

pune-te-n biserică
sectă esoterică
Rusie Americă

dinţii căiţele
neniculiţele
război iţele

nu distruge fenomenu
ca să nu te calce trenu
să nu te ia-n coarne renu

dictatura s-a mutat
din palat în lopătat
aerul nerespirat

 *
fiu risipitor de părinţi
ne cunoaştem în comă
oi fi împuşcat omeniri
necome după înmormântare

gândul morţilor sub crimă
întors din medina
petrecere de gratii
călăuze la distanţă

ne aude aerul
prunci ucişi pe canale
la limita orezului
depopulare medeică în masă

            (2009)



Indio

Indio sanscrita ce ne-o mai mântui
Kapurii tot punjabi noi rudeni
din Mumbai ni s-o trage Ribeiro
neprins în meditație de Arhimede

de nu veni-vom la rând voi scrie
de mii de ori mai lung drumul
decât sticla întoarsă sanscrit
într-o cameră numai a noastră

nici nu putui trimite devenirea
mi se mișca urechea niciun vânt
olimpii sol solar măslinilor
de după acalmia frunzelor

*
nezâmbitorilor spre nord
uscați câtă frunză și iarbă
de noapte încotrova reflex
prea subțire obrazul lunii

de ce rupi flori nu-n India
alergi să vin după tine
pe jos și tot ajungeam
nu știu când am plecat

n-am zi cât am de lucru
pe nedormite zi tot se face
drămuirea nimbușilor ace
plouă doar nemișcarea

*
palmieri nescuturanți
lacul sub albuș d-amanți
păi săraci fără de sfanți
ciorilor dinspre atlanți

rugăciunile fără nimeni
involuntarisme politice
neamuri cărăușite
sub ăi revărsați

sanscrit longevității
iubind nu altceva
loja uzură tropic
a nu mă recunoaște

*
scrisuri pe ziduri privești cerul
dezidite versete climatice an
voi face de dimineață ceaiul
amân bucovinisme begane

de nu mă scot pe patru brânci
atunci în picioare să văd
Reșița să te duc după tancuri
de nu și trec și-mi păruse

la Novi Sad lumina calcuttană
mirării întremare timp
ajutorului neinteresat
răspuns de la-nceput și-acum

*
n-o să caut companie mi-e de Platagea
Șiv de trăia Pitampura chema
Gabi digitalo Bărăției sculpt
picto lance catedrală  în Pipera

frumoasă poți să fii
în camera Brahmaputra
prin curgerea vedelor
zeiță Nanda-Devi

cât mai de spaimă discursura
părul uscat ieri încotro azi
nu mintea ba puterea ălor
neclară surpărie călătoare

*
de când aștept mai marele
un story al elucubrării divulg
spre paranteză sau crescendo
mă duc să am de unde mă întoarce

parcă ar fi citit recenzii
paralelisme până la pastișă
meditație pe demonstrație
discurs teologic-politic

cât de sătulă lume nemâncată
haramii ce să spună deocamdată
ne-arată ei nouă corecție
căutându-și poze răzlețe

*
Epitaful  de Thomas Gray
În poala gliei capu-și odihnește
Fără noroc și faimă un băiat.
Umil născut, Știința  sta  mutește,
Melancolia și l-a însemnat.

Pe cât de darnic sufletul său sincer,
Ceru-i trimise tot așa agape:
A dat Mizeriei ce-avea, plâns înger,
Primi din cer (ce vruse) un aproape.

Fragilități nemaicătând vederii,
Or vreun păcat în cruntul apogeu
(Sperând și ele-n tremurul zăcerii) 
Pogoară Tatăl său și Dumnezeu.

*
statistic în senat Alecsandri
să nu mai am iar ce transcrie
vreasc frescă partizani în munți
cum mi-ai fi fost studentă secretară

Papini Berdiaev ascultau
revelația totalității de sine
vezi de treabă îl învățam
pe turc româno-ploaia

băiatul lui Iacob și al Italiei
în secretariatul lui Chimet
Unde și nalt Vladimir Străinu
complimentat sec de Simion

*
a regreta crucirea lemnelor
pe întremarea în lovire
de-a râmna râmătorilor
hai să trăiești iarno

m-oi trazi frig m-oi potoli gri
mi-o fi lipsind toată lumea
cum nu mă mai înjură nimeni
dintru trecerea de odinioară

îmi trebuie un rând de bombe
cum să-ți dovedesc nemagnoliu
procrastinații nici frig după opt
prin Normandia spre Jersey

*
daododia 
bulgăr de jad 
nimeni în urmă
ștreang nației

două trei ciori
rost de zbori
an pe ducă
și mai câți

grup nelipsit
în partea noastră
sineitate bătrânească
rumbă


statuie

statuie în stare
aer pe cale
munţi cutreierase
în carne şi oase
pe creastă Cristoase

ceasurile înghit
viaţa de apoi
oastea bate
o cărare în război
viespile albinele
zburaţi cu noi

făcută din morfină
o văd ce-o văd
şi n-o mai văd
apoi soarbe ciorba
de soare şi de sicriu

vedenia din faţă
se spulberă şi voi răsări
înaintea nimănui
năpustindu-mă urs
într-o miere necunoscută
 
                        1976



dacă eşti

dacă eşti in gamba dacă eşti tu
toate erau toate cele trei căptuşeli
ale altor căptuşeli între etaje

pe după oboseală şi somnolenţă
scapătă vremea vieţii tale cuminte
nu te-ai opri n-ai mai dispărea

ne tot părem dispărem disperăm
dispare cine nu disperă disperă cine dispare
ei şi de câte ori nu ne autonaştem

că prea ne sinucisesem ca proştii
glume rare fredonare tribologică
arinii înscăunării lui Ştefan

afară e soare morţii mai nicăieri
câţi nu se ucid pentru pământ
şi sfatul intergenerativ de nimic

săgeată dinspre amintirea divină
rugăciunea altruismelor nule
înfrăţeşte-te cu greul golului de tată

destulă imaginaţie negativă şi-n zona noastră
în martie vom vorbi de Mahatma
noaptea nu mai avu altă noimă

ne-a mai rămas din frig imacularea
tu i-ai avut ei parcă nu te au
 în zgomotul tuturor libertăţilor
                                    1994


aşteptându-mă India

aşteptându-mă India
cât o aneantizare
cum dracu' să nu scrii versuri
maică-mea numai cancer
taică-meu numai paralizie

akash ne-am apropiat
rotunjime saturniană
frumoaselor staţi-mi în durere
ce s-a ales de odaliscă
ne-om calma până mâine

am fi şi stat de vorbă cormoran
cor man mor cor an
an mor car an cor mor
sa re ga ma pa da ni sa
sa ni da pa ma ga re sa

citesc în crizanteme un jain
cu neştiinţa nudului prin in
copiii se aud ajun isust
prin Rajsamund deșert kaust
făr' de ucidere în Zlataust

cum mă trezesc război în pace
că nu Vasile Voiculescu sunt
cum şi istoriile-n Selinunt
din cântul prim întors încoace
ba Mircea Eliade munt'

că nu vă auzii instantaneu
lui Mahavira neucis odor
pe rupere că bunul Dumnezeu
în ocna marmorei ci orbitor
din mătrăgună în sanscritul eu

Namo Arihantanam
Namo Sidhanam
Namo Ayarianam
Namo Uvajhayanam
Namo Loye Sabba Sahunam

ce şi nara dreaptă soare
cald a stângă luna zor
neutrală minte-ahimsa
pe nimeni să nu omor
dacă şi o fi fost cazul

nu mă plâng de ne'nfiere
nici de-a îngerului fiere
ce şi-n Mizoram Keral
Nagaland augural
mă Crăciun berde yoga verde

şi ascultăm ca de ahimsa
ne-o curăţa-n arcade sparte
cu versul meu că nim s-a
şi nimeni să-l citească-n arte
din naştere nesinucişi să fim sa'

te duseşi Crăciunule
unule niciunule
dintr-un sânge sărutat
cercul rugilor palat
arcere încarcere

vă spun ascunşilor dorim
de nefiinţă ţintirim
asceţii ceţii înfloresc
în pieptul mahapranamesc
templu bulău colind pârnău
 
                        decembrie 2007


pe 30 muri's-a

pe 30 muri's-a
femeia din Orissa
un an mai sus în gheaţă
o ard azi-dimineaţă
de Anul Nou cu neam
din inimă ne beam
în pânză de sac
pe malul de lac
praf roşu pe pânză
ardere de rânză
coborau pe coastă
să o ardă bastă
din Orissa pân' aici
o-ngropaţi ca pe mai mici

muream eu mai întrebaţi
dacă am soră şi fraţi
dacă nu iar mă ardeaţi
de femeie orissaţi
de-a dansat oddissi văz
mânânci calule ovăz
tu mai vegetarian
decât al iepei cârlan
cum şi noaptea de an nou
becuri moartei cer cavou
de dormiseră-n recepţii
acum plâng ferit cu drepţii
harul ei pe deal în jos
profeţiei adaos
închisă biblioteca
suntem hindu pân' la Mecca
locul sombru dealuri ţâţe
de femeie ne aţâţe
cum invidiem o mumă
focului şi nu în humă
oase lângă oase medii
matematicei acedii
tu spre mine îţi îndrepţi
veveriţo înţelepţi
nici solemn leşul pe lemn
îmbrăcat în untdelemn
vara ar fi fost problem
direct focului edem

femeia din Orissa moartă
în Rajsamand de anul nou
ca luna fie-mi altcând poartă
nu de pământ nu la cavou
când voi fi renunţat la anii
din dramul harului ascuns
ea îmi va reproşa faci nani
când eu pe targă te vreau uns
nici nu ştiam că eşti femeie
ca mine de bătrână luna
luceafăru-şi pierdu scânteie
şi ea în soare cu Arjuna
mai suntem fraţii sor' orissa
cenuşa nu ne risipi-s-a

cum a venit ea să ne moară
şi mie ultim de pe scară
mulţi pelerini în accident
deunăzi puseră de-advent
ci ea abia pe-aici ferpar
îşi află dumnezeu-ar
mai tânără se duse mama
de am rămas cu Sita-Rama
de apăsat de stat în cot
părintele mi-e Savaot
şi taică-meu paralizat
nici nu s-a mai incinerat
mă uit în lac la Rajsamand
de anul nou cu moarta brand

cu lemne mănăstiri arzând
de trupuri duse fără gând
până ce capul explodând
cu sufletul şi iar curând
mi-erai din fraţi mijloacă
surorile nu-mi tacă
şamanele la toacă
franţuza pe răstoacă
dă doamne frumuseţii
din moarte arta vieţii
în suflet mi-o aşază
să-mi ţie veşnic rază
eram pe deal de după an
la ras în floare indian

nu potopisem nici din ahimsa moira
mioara stropşită otravă Dejaneira
haina lui Hercule manta de odă
marmora în Rajsamand pe o modă
când murişi femeie din Orissa de spusei
lui Alecu Ghica ai tăi ale noastre ai ei
te întrebai ce mai cauţi a coastă în jos
cum crucea încă i-ar fi grea domnului nostru Hristos
şi-n puşcărie l-ar scrie şi Sergiu pe Morse
parcă şi Mircea de Mahatma of course
Vinod îmi scrise ca la al Gitei traducător
trecere din picioare tot de inimă făr'dolor
îmi leg hăţurile de e marmoră neagră
şi în costum cu cravată mă îmbolnăvesc de pelagră

                                                1 ianuarie 2008


chiparos

chiparos

chiparos
îngropător de grâu
în San Remy
înverzită pânză
râul de aur macii

zboare tablourile
în original
a te sculpta
marea maternă
labirint reîncarnărilor

jertfit dumnezeu pictural
pădurea vana nirvana
paralel mercurul
nepicturală supravieţuire
se sfârtecă arbuştii

în Pompei
visându-te
la aceeaşi fereastră
oceanul ceresc
în golul credinţei

îmi limpezeşti
cărarea din urmă
vendetta veveriţă
n-am mai răni
în alţii karma

în liniştea muzicalităţii
pe hartă în sus
circulaţie imaginară
plonjasei în chiparos
ne călătorim în turnir

pictorul inelului
înghiţit de peşte
cine te înrămează
cine te atârnă
licitaţie libaţie

bolovanul întunecos
edict mistralului  galben
ce zice lumea de
cerealele lui Van Gogh
ronţăite pe şine

fiecare cu frumuseţea lui
l-ai fi preferat pe Tănase
ospăţului meu din Van Gogh
corpul e puţin obosit
lucrurile le zvârlim

se întinde roata
pe ultim urcuş
groapa dracului
din fundul pământului
mă scrie cu spatele

pe ce loc încetinit în exces
nu m-aş împăia
în lipsa păsărilor
nemaiîmpuşcate
la noi se sărută morţii

vă sări camăta
ce de azi mă
ţinu de mâna vorbei
al câtelea rând
citi-mă-voi din inerţie

căpiţa în vâlcică
să ne iubim străinul
c-aşa e dumnezeu
umbrit chiparosul
peisaj portretul

el nu ne privea
mi-alesei m-alese
singurătatea acestor
priviri către Provenţa
cu ochii lui Van Gogh

chiparos de păduri
cutreiere Diana
îndrăgostitului Acteon
Petrarca în Avignon
înaintea picturii

pensiero dominante
ajuns la vorba voastră
cât să mă călcaţi
în picioare de drag
şi nu mă răpuneţi

voi nu sunteţi într-o ureche
ci la Reghin eu în Sâncrăieni
ne târâie dragoste veche
din cântece fără pereche
divorţate de streche

nu suntem de cap
capete ne apasă
tangăm scoarţa
ştiindu-mă la fereastra
unde pictasei

cuptor pe dărâmate
deprimă împrejurimi
torturat de galben rod
cerul şi pământul
cu nebunie cu tot

prea anotimp rămasul
nu mă mai uit ba da
colinele dulceaţă
letargiei de-o viaţă
să vă încânt de faţă

eros maur
dar din dar
ars foc ars picto
mă dau de gol
cât mai în dodii

tensiunea tabloului
sufletului crai
spovedanie certaldă
ne-om mai înţelege
iubirea în lege

în bucurie bronz topesc
se pornesc şi brazii
în risipire liberă
pe ei citiţi-mă
în discuţie cu Van Gogh

alb turn
salută chiparosul
de-o spaimă
lăuntrică
vindecându-se

n-am credinţei prana
mă întorc din Provenţa
urcându-mi reverenţa
caut salamandra
sudului în Andra

nordici fecioraşi
voi să nu fi fost
skalzi troieni
colind de Crăciun
al lui Tagore gorun

Cămila

Cămila Ceahlăului
niciun epilog nepoate
doar ştii bunicule
că lumea e a celor cu bani
geaba ţii cu provincia

nu-ţi cerşesc iubirea nepoate
n-ai citit nicio carte
ce profesori şi ăştia
nimeni nu lucrează
pentru ţară

spitalul decorat
cu picturile pacienţilor
originalele la Arles
natura eroziune
doar chiparoşii

pădure dintr-un foc
negru zdrenţuind
buclele aerului
Provenţa Andra bani de
un tablou de Van Gogh

pictor avatar campestru
fluviul feţelor lui Crist
chiparosul stejar
clocotul grâului
clopoţit de maci

ne lipsise şi
noaptea asta
tu ori săditorul tău
plus pictorul avatar
semănând grâului

spitalul Ceahlăului
nu l-om picta
din uscate culori
mai o şănţuire
a sărutului înflorit

nunţile norilor
pe grâna chiparosului
încotro s-o apucăm
de-am fi macii
mocăniţa neagră

sunt chiar în fereastra
spitalului
perdele însorite
trezia spulber
viziunii

în munţi obscurizaţi
în chiparos înjunghiind
aripa îngerească
spre hohotul bolgiilor
respirăm aerul nebunului

anul tabloului
urmat de prefissi notizen
când mi-ar mai
trebui timp
de somn după drum

secerători

secerători o zare
spre vârf de chiparos
cu munţii la culcare
sub dansul furtunos
ne-am ţine mirişti soare
de-ar răsări pe dos
a scaldei ocultare
culorii abanos
formatul se anunţă
lipsirea lui Cezanne
ci lanul doar grăunţă
lumina măgheran
ponoarele zgrăbunţă
magog vincentian

mă aflu în uraniu
deposedat de sine
ori scaldul fără craniu
la mai închise mine
stau renilor de saniu
a luneca terţine
străluci năluci de staniu
pe locul fără cine
sandala pe mandala
de-a morii alandala
mai calce capitala
Salerno pe închise
Provenţa la Remy se
în aer porolise

mă ţin de Pârscov Avignon
medievalelor speranţe
din merele spre bastion
la paradisuri coate stanţe
de nici myssorian amvon
Khalil n-ar rotunji libanţe
mi-oi avatar daimonion
picta van goghienei Franţe
lăsăm pe Rhone cocardă
cu norii să ne ardă
secerătură bardă
am fi îndoitura
pe pască ura gura
demonilor asura

scăpate expectaţii
cu doctorul scăpaţii
prieten de libaţii
liberţi agonizaţii
uitaţi-vă afară
zvârliţi-vă pe scară
din cerişte scărară
pe jarişte de vară
o oră îmi mai dară
carenţei din patern
comandă sonetară
moi ţarine pe stern
de-a grâul să răsară
părintelui etern

premersă călăuză
aripile pe duză
ori îngera lehuză
premeargă-ne ecluză
parcată parcă morii
secaţi şi sicomorii
secante mendatorii
în loc de iluzorii
şi un Khalil Gibran
Van Gogh american
român myssorian
aleargă-se algie
pictată profeţie
perspectivată ţie

persoana se înşiră
cădelniţată şiră
de ne şi pomeniră
mirenilor la miră
ce treaptă sibilină
închipuită cină
la cinul de albină
comorilor din mină
ce-mi taie carotida
a răsuna firida
umbrindu-ne absida
trăim pe ace negre
culcându-ne pe zegre
trezindu-ne în pegre

zbate-te mă zbat
galben şi palat
moalelui ouat
de la scăpătat
nu m-ai sonetat
că m-ai săgetat
nu m-ai săgetat
că m-ai dodiat
trece-mă terţină
râului de vină
păcii salamină
chiparosul altul
numelui cu psaltul
tăietorul daltu-l

nici cu Hanuman pe cai
nici duhovnic să nu ai
rădăcină coborai
c-a venit luna lui mai
pajişte te întindeai
baladă te călăreai
din peisaj reieşeai
şi că bine îţi păreai
sant cu sânt întrevedeai
cerurile spălăceai
pentru norii de pe plai
într-o vale nemai rai
că pietroiul jerăgai
nu mai sfârâie alai

nu-mi pot permite legendă
pe astă Van Gogh agendă
niciun sonet o tiradă
capul spre irodiadă
mi-aş depăşi torţionarul
mai presărându-vă harul
sărăriul saru-l
piperul mărarul
trec de caraulă
paşterea sătulă
peştera abulă
nu mai profetul
buhaiul procletul
tatăl pe încetul
                        2009


soarele destrucţiei

soarele destrucţiei
pisania citită de Iorga
în curtea Rudenilor

nu ne mai lăsăm
pe muzică veche
delegaţi delirului

adio ţărănime muncitoare
nici Ion nici Moromete pe ogoare
ale puşcăriilor fuioare

copiii zidesc biserici de
nisip pe plajă ca să
trezească marea la credinţă

sunt singurul personaj
în această cămaşă
a acestui actor

îmbrăcat într-o rugăciune
budhistă cu picioarele
în albul Mării Negre

lasă că s-o întuneca
şi luna o orbi
noi nu ne-om mai vedea

îmi pare rău de Van Gogh
îmi pare rău de mine
îmi pare rău de voi

numără-mă pumnului
înverzeşte-mă ritm
din limba clopotului

rămân de faianţă
ars costum minunii
de-a ne fi iubit

jucătorii s-au jucat
criminalii s-au sinucis
femeile s-au călugărit

am înotat pentru
tata paralizat
cu degetele în aum

 *
biserici de nisip
arată-mi-se chip
şi azi să înfirip

cine-a dărâmat nisipul
bisericii înaripu-l
pas de pescăruş sticlete în pluş

cine-a reversat clepsidra
Ştefăniţă ne la Vidra
pas de pescăruş sticletele hidra

cine-a împânzit Olanda
zidul lui Vivekananda
pas de pescăruş sundarya skanda

cine salto Hanuman a
în nirvana la Ravana
pas de pescăruş Ramayana yana

pas de pescăruş cu vântul
Machiavelli Selinuntul
au mahatma au mormântul
                        2009




n-am din părinţi

n-am din părinţi nici vechea amintire
a mângâierii după vreo bătaie
păduri tăiate lunci sub potopire
pe cimitir de-o mai pluti copaie
am scris la mijloc soru-mea
că se salvă şi nu mă mai bătea
m-oi fi zvântat şi când nici apă
nici sânge nu pluteau de-adapă
cui ce-i mai spui cerşească-te la alţii
porniţi la pas cu ceară-i pică psalţii
clopotniţe din poduri jos cuvinte
de cuviinţă-n golul de morminte
roi lacrimile maicii scut
pe vrejul florii de trecut

*
deosebeşte-te şi tu de nervozitatea
indusă în sud pe vreme de urcare
spălate frunzele plopilor două nopţi
înnoroită societatea peeveshness
măcar un ţânţar renăscuse friguri
invidii la moartea poetului
mai mare foamea de părinţi
cocoşul schimbă zori a crâşmă
despoaie-şi curcanii mărgele şi crimă
asceze de nevoia drumului vid
omenescului celălalt vers
animalităţi mângâietoare
mie lucrurile îmi cântară cântare
cântarele-mi cântăriră cântec
comele împlinesc aşteptări
din duşcă am auzit o întristare
scris automat revers continuu
te şi înveţi cu alcoolul zero

 *
în fuga munţilor
ultima castă
bolnavii de urlete
să-i vindece muţii
amuţirea alor noştri
ca o rugăciune împlinită
mântuirea în limba
vieţilor de apoi
delire răscumpărându-se
peceţi pe scrisorile morţilor
fragede întâmplări deochiului
aproape plină valea ne încape
văduvă tunsă ochi de chiralină
urlătoare picătură în carne
literă înflorită corespondenţă

*
i-a murit mama vara
o mai dusese primăvara
spoială de cadavre viaţa noastră
fobii din toate părţile spre sine
focul incinerării proprii
patima de ce trebuie să urle
din mormânt în dealul celălalt
desluşeşte-te la întâmplare
cu bunătatea fiinţelor vechi
m-am uitat după tine şi nu mai erai
pe sparta cahlă stropul
transfiguratei nimfe
din sângele ariei
n-ai curaj să faci o cruce
limba nicio rugăciune
umbra de-ţi cerşeşte nu-i dai
te conservă de formă ori te mănâncă
nici taină aurul nici tu al casei
iubite cu atât mai văduve
om vedea ce facem în decembrie
lăsăm areheologia în pace
ruşinea oamenilor din străvechime
lagune pe când mai trăiai
afişelor colorate crai
totuşi atâta amintire
copiii îndrăgiră istoria
singurătăţi la cârmă ne calcă turmă
eu am auzit întâi femeile
mai multe la un goblin

*
azil meningele chirilă
cocoş tocit la zimţi părinţi
în schimb coraiul
Focşanii elidaiul
lene frişcă nenoroc
nimic şi toate la un loc
a sunat-o
primarul din Prato
Garagaţă Devotto
blând împiedicându-ţi sonoritatea
nimic oriental permis
cu adevărat go west
contrastul depăşeşte toleranţa
mai speram în sensibilitate
ironicii între ei tragedii
spre o distracţie sângeroasă
puteam să merg în altă parte

*
morţi odinioară
se maradonară
Hector victimă omului
zeului mercenarului
destinului & propriei alegeri
hectarul hectic mormânt eroului
mai greu de fixat harababura
şi vorbele proaste dau
pe afară de silabe har deştepte
sunetele morţilor mai va vorbe
ale nenăscuţilor nici atât
strop în strop botez în botez
cătuşele topite în dilataţii de libertate
instrumentul îşi poate ucide instrumentatorul

*
sărac privesc prin lunetă din luntre
laptele lunii praf şi pulbere
ai noştri nu ştiu să se bucure
per non dire quello che si ha paura di dire
esoterismo alchimia ermetismo
geomanzia gnosi mandala tarocchi
karma tantrismo cabala sufismo
lume antiamericanism viceversa
te-oi fi şi bătut mai an
de un ban de niciun ban
acum c-ai făcut cincizeci de ani
făcea taică-meu nu şi Nichita
Vasile Voiculescu mistic
la struna dezacordată cristic
bustul lui Eminescu din Săliştea de Sus
toţi contează pe schimbarea ta-n iertare

*
duşmanii ţi-ar căuta-n cap
numai cu ascuţite gheare
cuţite îngherantului casap
mi-oi pune la dispoziţii tare
scândură o fâşie de proţap
oase fluierate dormitoare
igrasiate întru world cup
chilia divulgatului nonmunte
chiliaşti vă recheamă Eugenio Montale
de cum Pindar îl pusese pe pun'te
pe o tristeţe tutto e male
abstras al lui Leopardi punte
iertărilor postparanormale
prelung apus cu geana pe etrusc
marmora de trei sute de ani
cu suma vieţii de-o mai ofusc
morminte separaţilor dantani
pacificări sub săbii brusc
deşertul ordin muţii căpitani
Etruria orbită în prelung apus'c'
buzzatticii Tartariei patani
conclavul tot te piere magii
ţi-i târâie în lanţ caleşti
şi dracu' fără de adagii
şi racii fierţi prea româneşti
precum scrie Eminescu şi citise Minunescu

*
ave Avesta aiurea America
ban bine banca Bucureşti
cal coral Caracal Caracalla
dar dor dur Dnepropetrovsk
este espadrila eben Erasm
fag fire foaie Fiorentina
golan gură guru gargară
har-aba-bură Hector hectar hectic
Istru Iordan Indus îndoială
jugăr jegos jar jambier
kir Kant Keops kalokagathon
lapte lunetă luntre lunară
mei moara măcăne-ne moartea
noian noaptea Niagara neagră
orb om ostracizat oroare
pian pean pirandă Pindar
rare rele rar rău Rin Ron Rila
sud siamez şerpaş sihastru
teandrie Tutankamon tulnic tenteze
ulm unt umoare uniune
vest viu volubil veveriţă
xantipă xenofobă xilofonul
Yaounde yes y Yemen yankeilor
zar zilnic zid zonă zare
wolfram Wolfgang Wulfila

*
voi încheia după alfabet şi datină
eşti un poet bun făcuse oiţa
ne rumegam pentru eternitate
chiar a poetului bunătate gustai
pământ din pământ dar din dar
treacă-ne şi canibalismul amor
amor citisem amar amritam
am fi jucat mult şah noaptea
aş fi compus sub pescăruşi
aş fi silabisit ielele dintâi
îngânându-vă tinereţea
maestru parior Lautreamont
nu mai am nimic să le spun tinerilor
unde e justiţie nu e adevăr
la tribunalul mare voi merge
întorcându-mă pe Lincoln
                                      1994


răzmeriţei

răzmeriţei rărire
mirosul smirnei
limba scorburii
compoziţia de gesturi
din spital în spital

ai noroc că te cunosc
ne-am înţelege
altădată din morţi
şi ne-ar filma
cu sânge înjurând

sparg geamu' ăsta cu tine
dau cu palma nu dau cu pumnul
se bătea cu fi'su-n
parte până la infarct
nu te amesteca în garoafă

cu şişu' şi cuie
pe ce dârloagă
şosete flauşate
de bumbac domnu'
ciorapii doamnă

m-ai flauşat
îmbrăcătură
la femei când
te duci nu
mai ţi-e frig

schimă
libidoul
decât în
biblia lui
Wulfila

de Dumnezeu a ne teme
ale dracului anatheme
Anadyomene Demosthene
aviatorule de noapte
scriindu-ţi din gură de şarpe
                                                2006




blestem de neam


blestem de neam am şi eu
mor dacă n-am pastilă
i-a murit fata în biserică
i s-a făcut rău ai tu ceva

în vară va rămâne gravidă
şi va face un băiat
ei fac călătorii în astral
Napoleon e-n gradul 6

n-ar mai muri oamenii
dacă ar trăi bine n-ar
pleca să nu-i văd şi eu
ne ducem la ţară

când intri în examen
te gândeşti la mine
ce noroc avusei
se opri calculatorul

atâta răutate în ea
de nu se poate
numai cu talismanul
şi citesc în reclamaţie

toate care mi-au făcut rău
fiecare a picat or vedea că
dumnezeu are grijă de
cine trebuie cine verifică

m-a rugat să nu spunem
cum a avut moarte clinică
trăia rău a murit de băutură
piramida de la Bistriţa Arnota

lumină albă gri în jurul
gâtului toţi suntem
încarnarea cuiva
ai fost o curtezană

ce teorii au oamenii
care te lasă cu gura căscată
ne mănâncă pământul pe toţi
mi-a dispărut căţelul

mie pe masa de operaţie
nu mi s-a întâmplat ceva
nervozitate să nu faci ulcer
sindrom vertiginos

ia drumul din picioare
ai nişte iritaţii
păi am băut sodă
poartă haine schimbate

murind inşi rămânem sat
a cui nefericire pe ei şi crucile
eroii ni se varsă pe sub haldă
retractilitate originară


tăiaţi castanii

tăiaţi castanii capete
de ninsoare cercuri
orizontale ţeste
pe aşezământ

poliţistul se îmbracă în popă
la meciuri înzăpezirea
exemplificarea octoihului
zăpezile în locul minunilor

ne-aruncaţi în zăpadă
ăştia bătrâni ne înţelegem
ne întoarcem la aer curat
ne şi întreţinurăm reanimarea

iată femeie goală
ideal civic literar
ceva noir poesie
rafinament popular

tu erai în poză
pour nourrir les racine
femme nude pryere
je vous salue

lumea pleacă să se-ntindă
pe lung de împăcare
fură meserie
eu pe postul negrului

ofertă kenotică
eros aghios
ne vorbim să ne hotărâm
uită-te-n spate bă bolovane

latră-mi uitarea
zloata amintire
vânt pe năduşeală
iarnă interioară

ce cocoş te-a lovit
buclă temporală platinium
am traversat multe străzi
în viaţa asta lungă

ducă-se dracului cinci ani
ştii cât îmi trebuie o săptămână
m-a enervat stai să văd
cine se oftică mai tare
  

când visezi

când visezi că alergi
să prinzi trenul
mărind viteza tocmai
că voiam să cobor

eterul vorbirii
flăcăieşti ori lasă
n-oi fi luat numai bătaie
m-oi fi şi bătut

ani de zile şi n-aveam
la cine ce merge
mai şi intitulai
poemul Ofelia

captatio în lanţuri
cum mă mirasem
c-am întârziat
mai vedem cărunt

ciocolată albă
glaucom la ochiul drept
am cerut ochelari
zice că nu foloseşte

un ochi mai voinic
scriind intimidez
ceferistul a murit
de doi ani de cancer

nu mă ţineam cu voi
toamna printre voi
într-o oră de voi
fi ajuns cât voi

imn caligrafic
pe ţări labirint
clauza întârzierii
ziua altor carabine

ne vedem popreala
propriei debilităţi
datoria mea să stau
în capul mesei

sporovăiţi situaţii
aproape rituale
pozând aşteptărilor
din haltă în haltă

ajunsul la pagodă
carbonizarea turbei
când mă şi întorsesem
de la Stratford
                2006


Pe strada G

pe strada Giovanni Boccaccio
oferta de masacre sporeşte
doamne fereşte de ciumă

un iad special pentru tine
chiar discutam cu un prieten
urâm pentru că asta ne e rasa

eşti curvă curvă eşti tu
bâldâbâc în smârc
v-aş da prin maşina de tocat

România este o ceartă
material pentru experienţe lesuriene
paranidolius et dementicus

ne-am plictisit de ridurile tale
accident maritim provocat
renunţă la folosirea tetraetilului

lepra biblică reflex nedespărţirii
proza poetului încă neasasinat
şi n-am văzut coma poate kama


scaune

scaune ocupate până la Wagner
ma per fortuna e una notte di luna
operă neromânească în clădire rusească

brindisi românilor trăimilor
părăsind bucurii păcătoase
comedia tristeţilor de râs

şi dacă am fost omorât
vă întrebaţi şi de cine
cum vă şi caut

Pormenos anunţă o crimă
împotriva sa cu
amănunte şi suspecţi

distribuţia se lasă
traumatizată el asistă
la sfârşitul cu moartea lui

îmi iau viaţa în serios
în forma caietelor
berberi romani în Dacia

nu mai sunt în India
America nimănui
România cui

ţară distrusă la infinit
printre lecturile pânzei
din ochii stanelor

cum ne râde dumnezeu
şi ce ne-om mai înţelege
renunţărilor de lege

cine pe cine ţine minte
unde e realitatea
stejari socotindu-se

16 noiembrie din  stejarul
Tagore picăm ghinde Hegel
pe manuscrisul lui Eminescu

manuscrisele pe şterse
şi mai şi la nonagenar
cu scrisul şi mai mărunt

grabă fără ispravă
din verdeaţă în pictură
numai stăpâni numai slugi

premeditam amnezii criminali uituci
victime gata filmate pe morse
autor surd la inspectorii liniştii

caricaturi de statui pătat pătrar
trecu o zi de neclaritate cum
iubirea nu este termen estetic

spectacol suprapus munţilor
veniră toţi cu partiturile
să-l lăsăm la pian că e mai tânăr

artă seriozitate neiertare
dai cu aspiratorul te plimbi
biciclista că pe unde umbli

puritani părinţi de dromader
verificai cai spre sfinte vaci
la ce preţ singurătatea mă paşte

poet piscinei dominante
egiptean de renaştere florentină
în Gwayer dinspre Vivekananda

întâmplător în ani aduşi la zi
între arhipelaguri onirice
mizantropia tocăturii de omenie

gripa porcină se transmite
de la om la om care tuşeşte
Johnny of the karma pharma

pe sângele meu o pantă
rugul guru toamnei
cetină încetină acetilenă

mă insularizam pătrat de pătrat
Hoenigberger Voiculescu Al George
spectacol lectură Sakuntala

mormânt amânat cu o nuntă
restaurant Artur mesteacăn Lăcustă
clarviziune superstiţiei vise de înviere

frontiera geografică şi lingvistică
pluridimensionalitate şi
pulverizarea acţiunii în spaţiu

sunt ofiţer de stat major
dau în mintea civililor
stai să mă duc să iau cartea

să te bag în parfum
modestation mode d'expression
substituie şi derobează filosofia

poporul are milă de soldat
şcoala iezuită şcoala
militară şcoala maidanului


 zugravul

zugravul măturase paraclisul
scrisul cu paiele vopsite
arhitectura înfrumuseţării tombale

dincolo in vincolo toacă de bronz
verset tibetan rugăciune creştină
gayatri mantra coran faţa bobului

prea multă apocalipsă alibi
tâlhăriilor măcar şi cutremurul
închise ecluzele pământuri fasonate

voi împăia privirea bufniţei pranam
detaşarea de tot cât să nu exişti
poematizarea păcatelor pecete 

n-am din viaţă mai de
preţ ca neînţelegerea de
sine muncită ocnă
                             2009