duminică, 1 ianuarie 2017

SE ÎNTÂMPLĂ ORICUI

de George Anca

George Anca

SE  ÎNTÂMPLĂ  ORICUI


calul spada – acea preferință – se întâmplă oricui – matematicianul – icoane lunecând – vieți la păianjen – nu știu de mi-ați fost personaj – spinări vâslite -voi flăcări – i se naște – mâine prins-imaginare falduri - iubindu-ne – ceai refuzat – viața curgând – în strana amarului – ideea de coincidență - câtă neglijență -nu mă disprețuiți - domnul colonel – toată viața – stare de liniște – împușca tot


*
calul spada noapte
aproape trecută
în car spre tibetani
pe Jamuna 
albind în cetini
cald la sânul iernii
rărimea amintirii
în dansul amnezic
frunze de zăpadă
negată haită
veşnic rim
ne dă o raită
ţintirim
foame de lupi
la lumânări
te întrerupi
suflări
ninsori se vor topi în aer
nu e aşa frig doar război
gâsca noastră a secat
fâlfâirea de ficat
foc hind în secret egipetic
sub munte Apollo getic

 *
acea preferinţă africană
pentru poezie
am bărbatul bolnav
îmghiţise cenuşă de mort
iubind-o pe Salambo
din vârful piramidei
upanishadic intervalul
de dinainte de Samadhi
muzicalitatea minţii
pe claviatura ţărânii
boală-n suflet mă înclin
lui Dimitrie Cuclin
un minut din câte-o zi
la o mamă ce-mi muri
 *
se întâmplă oricui la tot pasul
cazul de cinste desăvârşită
volume cu multe hieroglife
viridia Aegyptus nigra fecundant harena
cercul salută-l în undele căderii
apa ni se refuzase în sufixare
pe diagonala neantului personal
zăpezi are-le
soarele cu mioarele
duceri aduceri
seri de traduceri
mângâi în cădere
floarea dulce mâine
pietrele din fiere
mestecate pâine
tacă-n cozi himere
mai bătrânul câine
uitături homere
 *
matematicianul pradă limitelor
sinus plus cosinus la pătrat
eseistul părăsit în favoarea
inspectorului general fără normă
meditatorul se îndreaptă către
meditatoare mulţumesc atmosferă
titularul de tremur al mâinilor
o conversaţie-audienţă
poetul şi-o fi apărând versurile
întrucât i-au salvat viaţa
*
icoane lunecând din deal
a trece drumul lunca apa
oprite între rare lumânări
pas în afară capul satului
umbra păsărilor călătoare
se moare pe căile domnului
număr mormintele darul
strigoilor manuscrisele rupte
gustul ţărânii însângerate

*
vieţi la păianjen în jurul
primei şi ultimei vacanţe
demodernizarea scrisului
m-a făcut să râd în larg
nici gustul vorbei străine
a nu ne mai vorbi
unde dorm pescăruşii
pe terasa templului
rupeam frunze de pipal

*
nu ştiu de mi-aţi fost personaj în Parinior
sunt în pustnicie muntele şi iarba
creşterea durerii roua
păsări pe antene spaimă în spirală
bătrân din munte coborât marea s-o guste
octave de bine adaos timpului
mi-aş mai face un nechezol
poate curăţ şi cartofi
să poţi să nu poţi comunica
să opreşti insula vocabula skanty
*
spinări vâslite renunţare
nemanifeste probe contrare
de-ai trântit uşile
relativităţii păcatului
a bea claviruri de roci
ultimă comunicare
limbă de lepădare
ţine-te bine laudei
neantului înscăunat
*
voi flăcări în deşert
v-aţi şi supăra
pustiu-mi destăinuiţi-l
unde nimeni nu merge
nu te mai gândeşti la mine
nu mă mai gândesc la tine
prescrisă dogmă drumul
în lungul vieţii cuibul rupt
din împrejmuitorul zero
*
i se naşte şarpele
din pustiu cu oasele
pieile deandoasele
faţa mlădiindu-ţi-se
nisipul şarpe ţi-o scrise
cerul struţ luna cămilă
cămila crocodilă
nevederea mângâierea
country cântă învierea
*
mâine prins ceremoniei
trenul cu oglinzi de feţe
gâtul revărsat profetic
între maluri bătrâneţe
la mijloc împinşi genunchii
umbrei norului bujor
pasăre se-mbrăţişează
penele cu părul cor
întâlneşti tot om acolo
farul în risipă taci
pe asemănarea gării
mării mâine sub brotaci

*
imaginare falduri
îngenuncheate pe vatra albă
luna undă pe-o noapte
înţărmurită cărnii
scandalizatul port uitat
pe înecate sfârcuri
iertate clăi nepărăsirii
binecuvântate în credinţă
fie-ţi fericită depărtarea-mi
neîntâmplată
clătinându-ne vipralambha
nemişcaţi îmbătându-ne

 *
iubindu-ne şi nisip în
în caravană părinţii
razele de lună marea
vă aibă nevăzute peisaje
în sufletul numai al vostru
stranii săptămâni transparente
de iad mecanic pe cord
vinovăţie-n transă
apropiată sufocare
*
ceai refuzat pe vremuri
ceainăria imnului ruine 
eram pe tren de două
adevăruri depărtându-mă
cititul migrenos grosimea
de lentilă recăsătorire
rostogolim desfoliere
a lotusului preosiris
murmură marmora
înfierbântată umbra
*
viaţa curgând fără operă antumă
nu există afară nu există înăuntru
m-am plâns te-ai plâns de mine  
numai rânduri fără rând 
tras covorul  de sub suflet
aceeaşi moarte să o scriu
cu viaţa  metastaza
*
în strana amarului
nemuririi darului
dreptul îndreptarului

cu doctorii vorbeşti ca fraţii
femeilor le-arăţi Carpaţii
doctrinele le faci oraţii

lava Etnei şarpe-nfloară
sângele piatră izvoară
cine morţilor s’uitară

*
ideea de coincidenţă
minte şi se face că uită
ar trebui cel puţin spânzurat

cine-o să ne mai dea de pomană
Maica Domnului nu-l mai naşte
că Irod îl şi paşte

spre ziuă apare satana
sub chipul fiului
coborând din icoană

 *
câtă neglijenţă în groapa
comună apoi în balamuc
să ne înălţăm flame 

nazismul a adus comunismul
comunismul a adus nazismul
nu suntem iubitori de ruşi

v-am spus câte-o taină
precursori interzişi
nu mă place securitatea

uite-mă deznodământ
puja la prima ocazie
înapoi la indianistică

nici priponul ţinut
nici cazul făcut
d’a mai frumoasă zăpadă

*
nu mă dispreţuiţi
v-am zis gemenelor
în tăcere autodictă

să-mi tot pun nume
de epoci pe bani
caravanseraiului

iubindu-ne deşert
încheindu-ne chiotori
pinteni şi bizeţi

foamea îndumnezeieşte
imposibilitatea ascezei
tot până mâine

serata despot suflă loja
nu deprecia pantomima
laşi praştiei pietre cu boltă

*
domnul colonel rugat
în dodii să tragă
rolul bunicului
în viitorul război
trei păsări furate
vor apărea pe un front
poveste de dragoste
în plin fundamentalism
cărţi bombardate
sinucidere aparentă
crima de a rămâne în viaţă
discretă spiritualitate
a asasinatelor
a doua viaţă
trei trandafiri de
culoarea Jaipurului
păsări nesperiate
de greieri

*
toată viaţa am râs
cine nu mă auzea nu mai trăia
şi nici nu mă mai împuşca

să râd singura
bucurie a morţii
în vârful lăncii

tandreţe râs de lynx
ne prăpădim de inimă
pe o burtă de chirăieli
                                     
 *

stare de linişte foşnetul plopilor umple-l agale
păsări înfoiate pe muchie tăişul zale
ce de sfârşire apele peritonitei prezise zică
haramul întors zadarnicei fugi fulgerând furnică
te-ai supărat pe crab mi s-a părut că luni
treisprezece iunie o mie nouă sute şaptezeci şi trei suni
o fi fost altă zi de aici a ieşit scandal copii
cum vă petreceţi clipele cu zodii prostind vecii

*                                                                 

împuşca tot ce întâlnea pe câmp şi pisici că strică vânatul
nume de vânătoare străină analogându-se temperamental
douăzeci de nebotezaţi părăsiţi în maternitate şi tu naşul
eu tot ca profesorul anca şi nu-şi găsea  kaironomia
 
actorii fumau la semnalul meu şi pe ei căzuse mahalaua cortinei
cu maşinile până la Alutus crâng parâng şcoala din Stolniceni
birocraţia ospeţiei deritualizată mai pe dinăuntrul adâncurilor
ţi-aş citi din roman de nu l-aş fi lăsat în veranda de clor

din norul vestitor lunecase pe culoar un ţânţar din India de atunci
orizontala periculoasă vezi versuri pe steagul lui Tudor
mi-eşti la două-trei miopii te-aş citi aş mai scrie curaj
de a te dezintegra într-una cu actorii teatrului popular

repetiţiile voastre cu Brâncoveanu la Horezu-n pridvor
zece mii de oameni apoi serbare câmpenească trei sute
de ani dacă se face pe plan central ceva transferaţi
preşedintele academiei cu doamna îi vrei mai mult de o zi

pe la mănăstirile restaurate sala personalităţilor la Cozia
sunt subiecte voiai un telefon nu mai e nici soare
răbdarea inconştientă a berbecilor până la tăiere bătându-se
ăsta scrie bă auzii uşa voiai să mai vorbim cum zbârnâie şoseau

te uiţi la toată lumea asta ca să nu mori cu uitare
vânătorii de munte pe Grui erau polăţi cu schiurile peste una
în curtea speriaţilor s-ar fi închinat brazii fărâmarăţi
glezna mai apoi altuia îi vârâseră baioneta în coaste

muriseră soldaţi şi brazii să-i taie nimeni îi urăşti
numai lor nu le-ai spus numele altfel generalul colonei
mi-arăţi genunchiul pătat oricât te-ai spăla cât era ea
acolo spală pe cap p-alea din coafură o fi având şaizeci de bani

prea dintâi cu muze vite invocate potcovite te-am citit scrisoare azi
metri din Farasalia ne încânte falia gurdwara Wadalia
ţi-e credinţa întru Toma tatăl tău mai mult ca-n Roma povesti-ţi-aş puja homa
ciorba de burtă dans Mărie Dunăre jie aşteptăzie
te-ai dus să te speli pe picioare singură chirurgie-n judeţ
mâine la Târgu-Jiu hotărât după ale noastre  natalităţi
                                                                                                 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu