Billagong

Tradușii de la Dallas  - Billagong – Teatrul Fenomen -

TRADUȘII  DE  LA  DALLAS

Personae: Shakespeare, Hegel, Noica

Shakespeare / Hamlet

            „La ce uzanţe josnice ne putem întoarce, Horatio! De ce n-ar putea imaginaţia să dea de urma nobilei ţărâne a lui Alexandru până ce o va găsi astupând o gaură de cep?... Trebuie doar s-o urmezi cu destulă discreţie şi probabilitate pentru a deduce astfel, de exemplu: Alexandru este mort; Alexandru este îngropat, Alexandru s-a întors în ţărână, ţărâna este pământ; din pământ facem argilă; şi de ce această argilă, în care el s-a mutat, n-ar putea astupa un ţap de bere?”

            Imperialul Cezar mort se-ntoarce în argilă

            El poate-nchide un zăgaz la orice vânt;

            Ah! cest nămol ţinând boltirea imobilă

            Petec la zidul vechi sub viformânt.

            „A fi sau a nu fi, aceasta-i chestiunea. Să fie suflet mai nobil a suferi loviturile şi săgețile sorţii jignitoare sau să ia arma contra unui ocean de dureri şi, revoltat, să le sfârşească? Murire... dormire, nimic mai mult. Şi o dormire se spune că este finele angoasei inimii, a miei de zdruncinuri naturale care carnea înrobesc, e o consumaţie dorită cu evlavie.”

              „Sunt destul de cinstit şi, totuşi, aş putea să m-acuz de asemenea lucruri că mai bine mama nu m-ar fi născut. Sunt foarte mândru, vindicativ, ambiţios, cu mai multe crime la mână încât n-am gânduri să-le încapă, nu imaginaţie să le dea formă, nu timp să le realizez. Ce au de făcut oameni ca mine ca să se târască între cer şi pământ: suntem bandiţii bandiţilor...”  

Die Phaenomenologie des Geistes. Dialectica suspendării, aufhebung, prăbuşirea unei atitudini spirituale spre o nouă atitudine. “Das Wahre ist das Ganze”, adevărul este întregul. Negaţia este creatoare/pozitivă.

anandrie, afrazie, adogmatism, acatafazie, acataleptic

nonacţiune, noncărţi, nonautor, nonmuzică, nonoameni, nonviolenţă

infidelitate (nefidelitate, nestatornicie, inexactitate, neadevăr, inconstanţă)

imparitate, improductivitate, improprietate, imputrezibil, ireligios, ireuşită, irezonabil

nealtul, neamăgeţ, negrăit, nelume, nemargine

ni-arâs/nefericit/nerâs, nifaptu/nefăcut/nenăscut, ni-imnare/neumblare, ni-luţită/nelucită/năluci, niminduire /negândire, ni-mortu/nemuritor, ni-oaspe/duşman, niom, ni-putut/bolnav, ni-putame/epidemie, ni-vrut/neiubit/urât, ni-zburat/nevorbit.

De unde vorbeşti? Sunt la Paris. Tot mai bună pâinea acolo? Fără sare. Scriu o piesă despre Noica. Fiu-său e călugăr în Anglia. În Apuseni. Şi eu am vrut să merg la Peştera, dar au făcut-o cârciumă. Vezi că scriu şi despre tine o piesă. Dacă te enervez? Ce face d-na? Nu vorbeşte, dânsa e franţuzoaică. Sunt la Republica. Acolo a lucrat unchiu-meu, fost campion la toate categoriile de box, după 20 de ani de puşcărie politică, închideau o sută de-ăştia în sala de festivităţi – azi amfiteatrul “Motru” - când venea Ceauşescu, ăia erau namile, puteau cu un umăr să arunce tot în aer. Joacă iar Tyson cu Holyfield. Să ia bani. Nu se lovesc. Se lovesc.

Haiku d'etat, coup de theatre. Spaţiu claustral, interior, ne jucăm piesa fenomenologică. Denunţă pe cine bate la uşă, lovitură de teatru, de cinema, de spital, de ciocan. Hitler atacă Uniunea Sovietică. Nefertiti dispare fără urmă. L'histoire du communisme racontee aux malades mentales. Nu râdeţi de filosof. Teatrul va fi evacuat. Ne-am născut printr-o lovitură de teatru al absurdului, în ciuda neînţelegerilor care ne unesac rămânem împreună.  A câta oară trec pe lângă piesă (personaje transpenitenciare: Noica şi Hegel). Lege-l Hegel. Dezlegat Descartes. Hunt Kant. Fum Hume. Iat-o, Plato. La citta delle donne. Decapitare pe toată linia, eres. King Kong făcut viezure, hăitaşii monografi. Inuendo. Bumbaraci. Caffe Noica.

Noica: Uitarea e de limbă.

Hegel: Dingheit (a fi lucru).

Noica: Unbendingheit, mai ales un lucru ultim.

Hegel: das Aufheben (suprimare-conservare). 

Noica: Vocabulă dialectică de prim-ordin, “întru tine, Doamne”.

Hegel: das Aussereinandersein  (exterioritatea reciprocă).

Hegel: Frumosul, sfântul, etrenul, religia şi iubirea sunt momeala cerută spre a deştepta pofta de a muşca; nu conceptul, ci extazul, nu necesitatea progresând rece a lucrului, ci entuziasmul care fermentează trebuie să fie ceea ce susţine şi răspândeşte progresiv bogăţia substanţei.

Noica: Iar cugetarea filosofică se bucură, cum spuneai tu, când întâlneşte în limbi cuvinte nu numai cu semnificaţii deosebite, dar şi opuse.

Hegel: Mugurul dispare în apariţia florii şi s-ar putea spune că el este infirmat de către aceasta. La fel, prin fruct, floarea este arătată ca fiind o falsă existenţă a plantei şi fructul trece în locul florii ca adevăr al ei. Aceste forme nu numai că se deosebesc, dar ele se elimină una pe alta ca fiind de neîmpăcat.

Noica: Fiarele au tactici şi iscusinţe omeneşti. O căprioară paşte în voie în poiană. Tigrul care o vede din desişul pădurii nu o atacă direct; dă o dată sau de două ori târcoale poienii, îşi lasă urmele, miroasele, şi apoi îşi face deodată simţită prezenţa. Căprioara vrea să fugă într-o parte, dar dă peste urmele tigrului; încearcă în alte părţi, dar e la fel. Aleargă înnebunită în cercul în care e prinsă, şi cade istovită la pământ. Atunci tigrul se duce liniştit şi o mănâncă.

Hegel: Fiecare trebuie să meargă către moartea celuilalt, după cum fiecare îşi riscă propria lui viaţă; căci celălalt nu valorează pentru el mai mult decât el însuşi.

Noica: După Heidegger, fiinţa este ceea ce se dezvăluie, după gândirea românească implicită vorbirii, fiinţa e ceea ce se ascunde.]

Hegel: Conştiinţa vieţii, a existenţei-ei-în-fapt şi a acţiunii ei, este doar suferinţa în ce priveşte această existenţă şi acţiune.

Noica: Trăim într-o lume în care universalul e pedepsit – aceasta ştim de la tine încoace.

Hegel: Spiritul absolut intră în existenţă numai pe culmea în care cunoaşterea sa pură despre el însuşi este opoziţia şi interschimbarea cu el însuşi.

Noica: Dar ce cuvinte sunt acestea de care nu ne putem desprinde?

Regizorului (teatru radio?) Până la piesă, rolul Iago, plus alte song-uri such as the following ones. 

în izlaz la casa Liţii / cuibul gol de compoziţii / morarul murmurându-şi moară / ne macină de ne omoară / lavanda poisentia / detenţia Luteţia / tăindu-ne garanţii / din răsăritul Franţei /    Universita di Trento / soru-meo adiacento /îmi pare parmen Carmen / prin larme de alarme-n

toarcem smirnei fumul / naosului cumul / asupra asprei presuri / din creştet ne împresuri / cauciucurile arse / catrinţele ne întoarse / nicidecum de bătrâneţe /   pe călcâie avion / în viaţă nea Ion / am de cântecul copăii / caii răii ia-i-i dă-i-i / iepele cu drag de răii / smulg biserici hărăbăii /  frate naţie de naţiu / cu bubatul lui Pancraţiu

 lotului tăcut nebasnic / nu armată nu kalasnic / neuitând în comparaţii / să martirizaţi şi fraţii / 

 ce nu răsare-n cer de / nor cetină tot verde / cu plata înainte / ai ziua către sfinte /  ne-om sobru muţi vădi / cortegiului de-a fi /  lăstuneţe hindu ne / karmă nefiindu-ne / pe acum mi-erai şerif / de cătuşe loja if /Nae şi cu aliaţii / voci de stinse caterinci / de numără pân' la cinci 

a compune imortele / din pământ cântat de iele /  triştii râsului nerâs / în Sahara beau cumâs / 

 infidelitate bâta / trenul pân' la Pojorâta / nici aliat nici aliaj / de am ajuns târziu în Raj / picuri creştet de cianuri / din Polizu în Panduri / am un teatru stau în cuşcă / de ani n-am mai dat o duşcă / 

hu pucioşilor pe pecii / înainte de toţi vecii / sub glotă dromaderii / deşertului tuilerii

mai mult să ies în ploaie / destinul mi se moaie / cât călăream pe Ţâncul / berbec ţigău şi încu-l /

în grădina gazdei surde / se exprimă Kant kurzi kurde / calci pe ape cu platfus / mai la munte de apus / nici John Donne rafaeliu / nici leat soru-mii soriu / din Rousseau confesii fim / de copii Ierusalim / hai o sută şcoala tower / să-l întriste Schopenhauer

tu cu Hegel el baptist / apoi Zosimei calist /  ce scandal cu Eva şarpe / raiului strună de harpe / ce serios nechează cal / sub spumele de râs cabal / dacă n-are Noica / Pacificul scoica / 

acţiunea carceră / creierii îi maceră / ne cerem la o goangă / pe actuala Gangă / să nu răsară raza /  nici apocatastaza / că şi tu reciti-vei / din Hegel Paraschivei 

 piesa după actul doi / de-o începe Noica noi / Nae şi cu aliaţii /  într-o mlaştină ce juni / pe arcadii de cajuni / în arest pe Gange Hegel / dakoiţii supraveghe-l / la rânduri nesfârşire şir / hindus de ce trăim empire / în colonii de iarbă pir / pe la Arghezi tibişir / aici ar fi de Wallace / cântând Maria Callas / cu Noica în mandala-s / traduşii de la Dallas

în izlaz la casa Liţii / cuibul gol de compoziţii / la o parte Valentine / Clementine de forty nine

să ne cheltuiască drahma / ambra la Alhambra Brahma / te cumpără  te dărâmă / furatul Hermes parâmă

din două rame Gange-l / cu Silvia cris angel / crah n-a pasat arac / pământul de bumbac

morarul murmurându-şi moară / ne macină de ne omoară / lavanda poisentia / detenţia Luteţia

tăindu-ne garanţii / din răsăritul Franţei / daiboj citind simbolul / întârzie obolul

cost intrării publice'ntru / de cutremur epicentru / Universita di Trento / soru-meo adiacento

îmi pare parmen Carmen / prin larme de alarme-n / călările cazarme / neantului ne darme

ramura de aură / macrominotaură/ pe tulpina laură / furată balaură

lin liana alina / rana o împădurea / ne alinia alin / mirosul de rozmarin

calomfir că o fi zis / anima din paraclis / toarcem smirnei fumul / naosului cumul

asupra asprei presuri / din creştet ne împresuri / ascultu-l catapultul / cu senzorii demultul

din tren coborâţi / coborâţi din câţi / că nu din maimuţ / fum topit din scuţ

drumului durumului / în metroul fumului / nu s-a întâmplat amic / nu se zăreşte nimic

mai citirăm imitaţii / motruite cu penaţii / că pe naţii saltă alţii / cât să ne mai cânte psalţii

ăsta nu mai pleacă asta / dacă mă sună nevasta / cauciucurile arse / catrinţele ne întoarse

obosii mă amărâi / tăişului coporâi / invers acelaşi peron / încălzitului faţon

ce să ţipi dăjdii odăi / cu odăjdii himalăi / din ananda Nanda fă-i / primăvara cocărăi

zeţarilor potriva tuş / de sânge cărnii acum pluş / de prin falange rumeguş / scriindu-te învârtecuş

stând josului de cruce / adânc necurs m-aduce / la malul arhiduce / columbe eunuce

când sama de cuvinte / tătarului aminte / lui Dumitraşco linte / la împăratul chinte

decapitaşi deşteptul / copil ţara de-a dreptul / genericul adeptul / de plasmă neoleptul

minutul îndrăcitul / huila antracitul / cu sângele roşitul / ajunsul cu albitul

nicidecum de bătrâneţe / n-am intrare în ostreţe / mi-e de ce nu-mi dai bineţe / azi din calculatoreţe

demult nu am mai muncit / minus unsprezece chit / de trei săptămâni otit / şi e de pe cal călit

M-oi întoarce card cardan / faţa spălată-n Iordan / călătoarea la aman / înrebându-mă un ban

ce şi tu cu telefon /ce şi eu nescris talon / pe călcâie avion / în viaţă nea Ion

ce petreci de mă verifici / la o parte de fericici / haraminilor mirifici / printre citrici mai vivifici

am de cântecul copăii / caii răii ia-i-i dă-i-i / iepele cu drag de răii / smulg biserici hărăbăii

într-o pierdere Horaţiu / nici în vreme nici în spaţiu / frate naţie de naţiu / cu bubatul lui Pancraţiu

nu-l dădea jos din maşină / şi-uite-aşa vere închină / finele de salamină / într-o limbă parafină

preschimbă nea la prim suprem / din liră lauri cum mai bem / otravei bairam barem / şi nu mai sta pe gândul de-m'

nici roiul de sterilizări / n-ar mai robi la genă zări / în altă karmă să năzări / pensionări salarizări

ţi-am scris pe litere ce vreai / şi n-ai vrut să rămâi în rai / te rupse emineasca-n grai / şi zdup la ţară o porneai

n-o fi bunghit de scriitori / a mustăci de două ori / pe drumuri cât mă mai însori / cu sori de raze mă măsori

pastor dintr-un ordin casnic / nici a râde nici năprasnic / lotului tăcut nebasnic / nu armată nu kalasnic

neuitând în comparaţii / să martirizaţi şi fraţii / Nae şi cu aliaţii / via Sarga gură daţi-i

ieri singur azi mulţime / creaţiei crăime / greaţiei greime / grăime vorbărime

ce-mi talger sept berber / la punici pust ader / nescrise în Homer / corlate falanster

predant laş(i) scris a pierde / că nu ne taie berde / ce nu răsare-n cer de / nor cetină tot verde

în poduri de morminte / salonul nu se minte / cu plata înainte / ai ziua către sfinte

precis venit degeaba / la umăr cu Baraba / decesului taraba / cădelniţată baba

ori amintire calfă / de petrecută alfă / în mestecare moalfă / cu dulful fără doalfă

ne decrepim în coadă / de ultimatum nadă / bătrânii canonadă / pământului în radă

ce ne părut decimă / căldurile de climă / răcirile de crimă / tot mamă de sublimă

ne-om sobru muţi vădi / cortegiului de-a fi / pân' nu se prăpădi / clementa păpădii

n-aţi mai vorbi marda / Mardanul apă na / ardenta Ardeal da / Ardeni sub dumneata

smulşi din aşteptare hai / hamului fără de cai / ramului te legănai / hramului lipsit alai

cu nepoata pieptului / pata înţeleptului / în taica îndreptului / mai şi cataleptului

maica rânduindu-ne / bătrâneţe rândune / lăstuneţe hindu ne karmă nefiindu-ne

pe acum mi-erai şerif / înţeleptului recif / dintre dinţii cataif / de cătuşe loja if

cum degeaba vertical / balul morilor babal / al babelor mareşal / cu de nimeni zică ia-l

voci de stinse caterinci / de numără pân' la cinci / şase potera în clinci / heroina şapte inci

pe văzute paveze / catolice aveze / ortodoxe laveze / protestante naveze

în nostalgica ta fudră / te mai scofâlcişi sub pudră / cofleşită maica şudră / în agricultura mudră

scrisului soare deces / nedecis neînţeles / mai la cântători acces / la mai multe ori la less

venisem şi de n-o fo / inundaţie din Po / să se-nece Li-Tai-Po / că le taie poftalo

o oră şi ori două / tot soare tot nu plouă / şi tot la poarta nouă / totlaitare ouă

nemaisupărare pare / miologică scăpare / din albine prisăcare / a sterilă masacrare

vorbdine cantica tic / tacului de borangic / Aurico Auric / ordivor orb inamic

adunaţi convoi sector / la decese în pridvor / înăuntru hârtior / muritor necăprior

firesc şi singurătate / învăţate obădate / ăla tată ăla frate / pe nespuse de păcate

a compune imortele / din pământ cântat de iele / gângurit de turturele / comândat printre boccele

triştii râsului nerâs / în Sahara beau cumâs / nu în ţara mamei îs / iar să nu zică nici pâs

mai plimbată limbă limb / empireului mă plimb / caduceului din bimb / mai rău la pământ sub nimb

ne-om cunoaşte ultim moaşte / hodorogii şi cu hoaşte / că dacă nu ne-om cunoaşte / nu mai scriu başte a paşte

bande mataram cu mata / mama oaste nearmata / coastei vedice devata / falsa şi adevărata

infidelitate bâta / cu închisa omorâta / trenul pân' la Pojorâta / înapoi şi nici carâta

la apă izvorâtul mir / întors pe foi de calomfir / şi răstignit în aţipiri / devoţiunii mănăstiri

tradus ştiinţei scade ţol / trezeşte-te-n veci nematol / când fotografiam potol /şi beat nu mai rămâne stol

n-am şubredei cantate ton / la ce religie afon / weberian la Maraton / cu Byron Pavel Ladea Ion

nici aliat nici aliaj / de am ajuns târziu în Raj / altfel ce marmoră la Taj / victoria ca un garaj

vom descifra tăcerile / împuţinate berile / că le spumasem ierile / în tufe învierile

am şi sfârşi talentul / strâmtorilor Tarentul / martirilor Derventul / căzutul decadentul

boss caltaboş alamă / sub frunte curs balamă / tărie girolamă / bădie cu năframă

să-ţi trăieşti esenţa fato / bătrâneţile de Cato / de psihologie cat-o / societateo calafato

ce-mi rănisei vers avers / de-l tăcusem uninters- / Ted leşinul univers / aşezatului din mers

picuri creştet de cianuri / din Polizu în Panduri / prin fractali printre fracturi / Duryodhama anturi

paza canto cărţi închise / lacătelor paradise / chei de vorbă cu Anchise / în infernul de culise

am un teatru stau în cuşcă / de ani n-am mai dat o duşcă / nici câinele nu mă muşcă / musca dacă mă împuşcă

darnici lecticilor tartori / cu femeile şi martori / judecăţii de împart ori / peri pieriţi dacă nu chiar tori

zi-mi ascultu-te de-ajuns / ploilor de sus disjuns / hotărăşte-mă străpuns / naţiei de nu-i eşti uns

viţa Riţa o manşon / ce încercui centiron / din izlazul lui Ion / crucile batalion

hu pucioşilor pe pecii / înainte de toţi vecii / mă aprind la cord dovlecii / a ne speria petreci-i

cargo argo aur taie Tomi ne despică laie / Caucazului buzoaie / magraonului tataie

cale merenda calenda / ne desfacem reverenda / înfăşată în vicenda / povestită şi de Brenda

la pădure dure sure / că-n cor anul de azur e / ce-ar de ceară revelure / lăsată de sec secure

karma darmă dharma ram / de verdeaţă cu bairam / din credinţă deraiam / la sfeclirea Miriam

sorţii morţii celor trei / vieţii alţii de costrei / verdele de flori de tei / talerului tălerei

tot cu nuca în perete / din rachete soviete / ce ne bronhii Bronx gherete / din ghettouri ce cochete

tot un câş de râşi târâş / de mai nervilor de câş / pe oasele mele câş / a petrece ce nu îş

chiromanta casalingă / Venetto Veneţii ningă / ce păcatul mă împingă / pe coamă de cal seringă

deranjoranj pe brâncii / aranciei adâncii / comanşii ne cu ţâncii / oblânc lângă oblânc ci-i

purta-m-ai p'unde ploii / maturii măturoii / colacii delahoii / antile vadul oii

ce-mi cânţi pe cant acanta / sancta nesacrosancta / vector din Banu Manta / nici Dacia amanta

prolong din agon rostul / joc hierofantul prostul / fan templier agrostul / în Andronache os tu-l

palanca de criterii / prin creierii puzderii / sub glotă dromaderii / deşertului tuilerii

mai din boier şi limfa / pe ţeste paranimfa / până la sol ce nimfa / gesticulează simfa

tenente mandakranta / e metru cu oranta / nu tantra deliranta / sfinţenia moranta

mai mult să ies în ploaie / destinul mi se moaie / cu piesa hotăroaie / forţate hududoaie

sub minaret răpusului / de mall-ul catrafusului / forţat nemaiapusului / nici pusului nepusului

jilavă scena tensă / în noaptea albigensă / gaudi ensă mensă / ţăruşului o fensă

din ornament în taberi / pe uliţele strowberry / negrinde între staberi / kulacele araberi

canton în ton de pene / vânate cu antene / ce şi mai caloiene / de-a ielelor carene

ghişeele pe zece / în Andronache bece / melc e de se petrece / din schit în schit cu tece

ramuri la vin şi slujbă / mai faceţi-ne sluj bă / tăiaţilor de drujbă / rostogolită cujbă

castel de praf şi stemă / pictată pe sistemă / terasa ne întremă / oceanului din clemă

crochiu din cap în capă / necostumaţi de apă / perechea ne încapă / Draupadi după drapă

ce mai scriam cobvorul / muşcatelor pridvorul / izvoarelor adoru-l / pe mir izvorâtorul

chin casei nu-n hotare / de-aci din cap cu sare / morţi vii o lumânare / al camarilei har e

ce te-n sistem adâncul / plonjezi de pe oblâncul / cât călăreai pe Ţâncul / berbec ţigău şi încu-l

rotitul cap fantomă / din mai înaltă comă / budapestană cromă / pe Bucureşti genomă

sugestii năstureii / lui Udrişte la mieii / nesupţi din ghioceii / prin Vităneşti costreii

domnule de ce n-ai spus / mult că de frumos zici sus / numai infidelul cu-s / într-o vorbă liberus

crama grâului francez / bărăganului ne vezi / îmbătaţii cu orez / berea-neacă huhurez

când ne mai la teatru noi / nici la piesă sai cow boy / din francezul buduroi / în budoarul de la oi

ce discuţii nu ştiai / dinainte-apoi dihai / pişcotarilor mălai / vegetarian Chennai

ce nerecunoscând respir / fântâna cultului chimir / ba uite neajunsul şir / urechilor de galspapir

tanant chiriei pe tanin / mai chiromant şi mai ronin / parâma Parma haramin / nu cogniac în Dunedin

ginere de Albion / trecut prin criterion / o moşie papion / o grecie afion

în pădurea Andronache / rosti Ionel al lui Sache / parmenidele nedake / abia lebăda pe lac e

trăznet printre minarete / sst băieţii rare fete / sub filosofii burete / oţelit pe îndelete

ornament alexandrin / roşiorul vedantin / King Kong ar mai bea un vin / salut pasiune sin

în grădina gazdei surde / se exprimă Kant kurzi kurde / bagdadii Bagdad tot surd e / sub rafalele de durde

spaţii mântui moş la pas / da' n-ai ajunge acas' / pe un schiu de sănii plas / în jumătate de ceas

da izvorul rece ras / un altar fără plaivas / la culoare parastas / între noi şi Delafras

mă sună un Lahovari / ultim socotean pe arii / cu scoicarii şi noicarii / pe o ploaie grâne varii

de ajunsesei în psalt / muntelui fără de salt / cu paltonul rămas palt / paltinul prin ierbi încalt

altul la poşta Sulina / altu-n film cu Bubulina / James Mason nu mai mina / voce Vraca vreasc arina

ale tale linii line / nelipsite zilei sine / ne vorbirăm Constantine / cum în tăcere ne ţine

patru locuri timpuri act / scrise kalo filo lact / în lacteea ce în fact / povestită-i bhakti pact

limbile pesticotale / în botezul slavei sale / pe întoarse de dârvale / încercate cărţi de a-le

titlul tatălui inclus / scărmănării de pe fus / calci pe ape cu platfus / mai la munte de apus

personaje tată fiu / pe un deal de viezuri chiu / nici John Donne rafaeliu / nici leat soru-mii soriu

ne mai şi întinerim / prin armată Ovid Crim / din Rousseau confesii fim / de copii Ierusalim

hai o sută şcoala tower / să-l întriste Schopenhauer / în al gnostnicului aur / ortodoxului tezaur

tu cu Hegel el baptist / apoi Zosimei calist / ce de apă acatist / zaţului cu Antihrist

şi estrada are dans / veselul contrabalans / nepăcatului avans / karma carmina retrans

n-oi mai scrie la un gând / spune-mi unde cum şi când / Noica apud Menzel rând / paradisul bitrădând

nota do cât I adore you / domicil obligatoriu / nu consist în consistoriu / viezurii vizirii thoriu

pe semnate ca pe semne / şi ortodoxii şi demne / râsetele de pe lemne / candidele ca-n dilemne

ce scandal cu Eva şarpe / raiului strună de harpe / Ivy soaţă Wendy carpe / diem pe sub tunuri dar pe

iad rai şi eu rândul trei / rând şaptişpe spre Mandalay / scandal madam marinărei / de-om râde vechi şi mai atei

în spume dacă mă în tun / întunec sad răsad cajun / pân gemenii svântând taifun / s-or glumelor conandrum c-un

la întrebarea joacă Stela / răspunsul da vându cartela / pe vremuri grele donna bella / madona arsă Arşinela

cu Sofia şi Lupşa la baltag / în fundul sălii gemeni mag / înveseliră lovidrag / ba palmieri în Chattra Marg

pe sticlă nicotina tic / hoţiei cu amor calic / avea-vom clauză alic / din Ciorogârla-n Pantelic

de public lent la ani ori deţi / distracţie în Cacaleţi / arheologilor de veţi / în Giurgiu şpaclul da la beţi

că muzică aluzii bal / baletul cu Sardanapal / ce serios nechează cal / sub spumele de râs cabal

nu te-am văzut râzând sofiste / bacoviene baletiste / ortodoxiste nemaitriste / cărărilor pe ce batiste

singur vesele sihastru / pe arenă alabastru / satiri măştilor de astru / comedie de dezastru

de-aş pleca în actul doi / gangul geamăn de trifoi / n-ai suna fideli nu goi / seară la nevastă roi

când felinarele se sting / şi Arşinel pisează ring / pân' la Enache ore wing / n-am râs nici piesă film înching

twins on la steaua mamă / cu tată de pe gamă / în Amarillo ia-mă / la dansul fără vamă

ieri fraţi azi gemeni joacă / la generaţii toacă / pe zi fii Noica iacă / din lanţuri ne desfacă

smuls bărbii din ochi foame / pacifice binoame / stins leilor prin coame / flămânzilor la poame

am două personaje / aceleaşi din menaje / confesiuni bagaje / armata la furaje

dacă n-are Noica / Siberia troika / Pacificul scoica / duca arhidoica

acţiunea carceră / creierii îi maceră / sacrele se saceră / soacrele se laceră

ce-ai mai tras am studiare / bucurii şi neamuri fliare / sanscrite ba tamilare / scrie-mă şi secundare

şut în ţeastă gol mormânt / dezgropatului nesfânt / pe troiţă bate vânt / comunismul pe pământ

alexandrină vria / la noi în Lixăndria / la nemţi cu herghelia / lui Hegel hedelia

de-n laur alte fete / cochete şi babete / otravă or să-ţi fete / to be a song Hamlete

îmi şnurui a spirală / frica fenomenală / la Plon pe jilăveală / moşia trage goală

nu-n bala picioroangă / mai aplicăm o rangă / ne cerem la o goangă / pe actuala Gangă

şi aia se trecuse / şi ăla catrafuse / mai crucile abstruse / ne picurai Iisuse

ce mă făcuse teama / nu şi pe Dalai lama / aruncă-ne năframa / concordiei calama

nebuni beţivi ghicire / în Cicero vestire / destin viitorire / pe-atâta superstire

postume psihiatre / invidul nu te latre / nici rude idolatre / traduse generatre

negaţie Dominte / mi-ai mai adus aminte / neamifilosofinte / în concentrări arminte

cu Iov Yovel cu Hegel / şi Nietzsche nedezlege-l / la socri ba la rege-l / portretizează Negel

să nu dispară piaza / să nu răsară raza / nici faun nici amiaza / nici apocatastaza

că şi tu reciti-vei / din Hegel Paraschivei / potrivei nepotrivei / a treia împotivei

azi se joacă Noica / sala plină noi ca / Noica perestroika / toaca acioica

despre om despre venire / devenire în trăire / în fiinţă patrafire / peste fire ne deşire

ce arest ce accident / ne citeşte occident / ne pune corespondent / pe o scenă continent

tigrul e Ravana-n cerc / şade Sita după berc / şarpe Evei iar încerc / face demonul nici jerk

unde mă întrece norul / la nevastă vestitorul / revoluţia poporul / aş ghicire viitorul

în consum de variante / represaliilor boante / printre graiurile cuante / limbii noastre tot infante

piesa după actul doi / de-o începe Noica noi / după noi tot Noica soi / de boier ca Iov din voi

ce ziceai tu Pasi reg / regizor pe piesă neg / şi cajun fie vareg / Mississippi te încheg

la mâna lui Anton Pann / filarmonică pimnctan / plaiului necăpitan / pe ce munte ce mocan

Mântuleasa zero iar / filosof şi criminar / criminalul avatar / puşcăriilor de har

hai copii şi vă jucaţi / Noica de la fiii fraţi / gemeni printre împăraţi / schimnici imnici de-i aflaţi

altă vogă hindugană / sanatana indo-clană / crezi pe colonei ne-n mană / află manuscrisul rană

da nu ba da ba nu vreo patru / cu dialectica rupi teatru / pârnaie că de ce aratru / pe corso nimeni

pediatru

reviu din crez cresteze / tâmplarul metereze / lingvistul metateze / poliţia asceze

greul necifrat adii / cancerului ne înfii / Diderot în parodii / herghelii nu Hegelii

nu că fericit te dai / omul care acte ai / ce avem de câţi parai / piesa Noica rai încai

între Hegel şi Ganesh / manuscrisul din cireş / al zăpezii megieş / surupat ca la aleşi

azi horsy's de erai la calu / ca şi cum n-ai mai fi tot a lu / se duce apa lasă malu / şi ne îngaibără halalu

ruralist nipon contract / Australia contact / de românii artefact / Patagoniei în tact

'n Rahova o zi feder / cu la aparat nemer / pe ce bază liberer / indian din Bikaner

ce vorbindu-ne menade / a ademeni Cenad e / mai aproape de Andrade / pumnul cumul de monade

ce urmezi depresia / din cuptoare gresia / turbulenţă Mesia / Moesia amnesia

rond cădelniţa tăciuni / cum însămânţând ajuni / într-o mlaştină ce juni / pe arcadii de cajuni

de ce candidă şi când / candidoză candidând / ce nepetrecuţi curând / mai petrecem necomând

final şi cacialma pe Criş / în criza secetei pietriş / amarnic sub amrita (g)rish / într-o lectură upadish

în arest pe Gange Hegel / dakoiţii supraveghe-l / eunucii nerenege-l / belgian în Balcik belgel

la rânduri nesfârşire şir / hindus de ce trăim empire / în colonii de iarbă pir / pe la Arghezi tibişir

aici ar fi de Wallace / cântând Maria Callas / cu Noica în mandala-s / traduşii de la Dallas

BILLABONG

 Personae

Ben, Ming, Aussies Ro

WALTZING     MATILDA

"You'll come a-Waltzing Matilda, with me"

Cobora cândva un hoinar în billabong

La umbră de eucalipt şi

Cânta cu ochii l'al său billy în clocot

Cin' să vină o waltzing Matilda aci

Cor

Cin' să vină o waltzing Matilda cu dor

Cin' să vină o waltzing Matilda aci

Waltzing Matilda s-aducă apă-n urcior

Cin' să vină o waltzing Matilda aci

Coborî berbecel să bea apă din baltă

Sus călătorul îl înşfăca vesel şi

Cânta vârându-l în raniţă

Cin' să vină o waltzing Matilda aci

Cor

Coborî vătaful pe cal de rasă

Coborâră poteraşi un' doi trii

Al cui e mielul din traistă

Să vii o waltzing Matilda de-aci

Cor

Însă hoinarul sus şi s-aruncă-n bulboană

Înecându-se lângă eucalipt şi

Strigoi îl auzi cântând în billabong

Cin' să vină o waltzing Matilda aci

DUO   WALTZING

fenomen austral

îmi văd de treabă pân' la moarte

            vorbim să nu ne înzăpezim

hai la picioare rupte

gheaţa să te înfrupte

            zăpada s-a autoexclus

ce repede trec războaiele

            bogdaproste să fie lu' tata

            înseamnă că mama e vie

serviţi seminţele

copiii bagă în gură tot

            clubul fenomen e

            construit pe ruinele bisericii

            unei puşcării politice

după aplauze îmi dau seama

că sunteţi vii

la poeme moarte

            mai criminal cine nu ucide

armata mitralia în mine

            fenomen cupolă penitenciar

            de teatru şi lume

            ochii zboară de ciori

şi tu pui de veveriţă

surdină explozivă

neîntreruptă improvizaţie

            oasele tale neroase de tine

            la înmormântările sinucigaşilor

            ah să interoghezi organişti

nepoate pe sub chiparos

se poate trăi frumos

la domnul Iisus Hristos

            rar care mai cântă

            din dumnezeire sunete

            pe datorie

 îţi cânta mereu

concertul 1 de Brahms

şi la pianina spitalului

BENEDICTUS

pe rugăciunea lui Ben

am făcut cruce în faţa cărţilor

da' ne reîntemeiem

când dai în toţi nu dai în unu

când dai în unu dai în toţi

ce de bălăbăneli cu tunu

            faţa mi-o văzui ofilită

            până-n Australia

 apropiate patrii

plecarea pe toţi banii

            ar trebui să ştii de ce mă ucizi

de unde atâta speranţă

pe amintirea de treanţă

nici culoarea garanţă

            ia să nu mai stau cu faţa

            spre lume ia să mă duc în

            Australia 

 ne-om revedea zaruri

scăpate de vulturi

pe ouă încondeiate

            fiecare cu australienii lui

            înapoi la knapsack

muzica Australiei

pe-a lui Ben

în pinguini împins

            billabong descântat neucidere

cenuşă destrămată

şerpuirea paradisului

prin statul Victoria

            viaţa i se valsează înec

            şi n-o mai cheamă Matida

            oaia lui taică-meu

nu se mai valsează fără ambele

picioare 

            Japoniei consacru sinuciderea

            lui swagman în billabong

            vigil priveghi bulboana

valsă valsă moş Martine

că-ţi dau cangur cu măsline

foarte eucaliptine

bumeranguri guri de mine

            the band played waltzing Matilda

            excalibur perechea ning Ming

unde crezusem că ajung

de nu în Dandenong

            grija chinezoaicei de român

            Parliament pe dedesubt

suntem artişti în cătuşe

toţi se uită la noi ne filmează

în filme italiene cu Nero

            împotriva morţii calului

            cereţi interzicerea curselor

            la uşa premierului

            we want justice terrorist state

ăştia abia aşteaptă să fie împuşcaţi

daţi-ne nouă criminalii

            vreţi şuetă deseară

            despre ce e în ţară

Benedictus îşi încheie

socotelile

în singurătate

Australia.  Vaslui.  Oravita. Ce-ai gasi tu aici, acolo? Asa si el in ziua de azi-criza. Tocmai ca mi-ai spus ca la voi se gaseste de munca. Aici se lasa impresia de pustiu.

 Sa traiesti sa romanesti!

Noroc ca nu stie Ming Ming romanskii...

Crestine drag, buddhisto draga  

Ben Todică: Am jucat  pe Gâtlan Zaharia din "Amintiri din Copilărie" de Ion Creangă  pe scena "Teatrului Vechi Mihai Eminescu" din Oraviţa-România. Ce bucurie pe capul meu să păşesc pe urmele lăsate de marele nostru poet naţional şi a trupei Pascaly şi să fac parte din grupul de teatru Oraviţean! În timpul jocului priveam în casa sufleorului şi mi-l imaginam pe Eminescu ajutându-ne cu dialogul. Era primul meu teatru. Era un teatru ca-n filme.

Ma gandeam la Eliade ca a ales cremarea. Nu cred ca a fost chiar atat de bogat. Putini ii inteleg pe sriitorii mari. Poate ca nu a vrut sa accepte afacerismul de astazi. Eu am ales crematoriul si am facut-o din motive financiare. Pretul pentru o groapa a crescut la peste zece mii de dollari. Nici ca-ti vine sa mori! E pretul unei masini mici. Traim vremuri grele si sa nu crezi ca scriitorii sunt oameni bogati apoi respectul pentru morti in capitalism a cam disparut. Daca nu ai urmasi sa aibe grija de mormant..., astia ti-l revand cat ai zice peste. Cimitirele sunt de marimea unui oras in care toate religiile isi ingroapa mortii. Poti fi Orthodox, si inmormantat cu preot, ca dupa plecarea alaiului popa nu mai are nici o putere. Asa ca il inteleg pe Eliade: decat sa fii lopatat, sau excavat dintr-o parte in alta, de nu-ti mai afla nimeni oasele mai bine ars si presarat in ocean, sau pe meleagurile natale.  Dumitru Bordeianu :    « Ţurcanu nu era legionar! Înscenarea acestui abject proces a fost culmea ipocriziei, a minciunii şi a diversiunii comuniste, care a desfiinţat ideea de justiţie prin azvârlirea responsabilităţii crimelor asupra victimelor.
Aceeaşi nelegiuire s-a petrecut la Katyn, aceeaşi în pădureaTâncăbeşti, unde a fost asasinat Corneliu Codreanu împreuna cu cei 13 camarazi ai lui în noaptea sfântului Andrei, şi tot la fel în 21-22 septembrie 1939, când a avut loc măcelul din lagărele de pe tot cuprinsul ţării. Optzeci la sută din tineretul deţinut la Piteşti şi Gherla au fost studenţi legionari. »

Vasile Sică: « Corneliu Buzinschi aştepta naşterea unei mari literaturi după acumularea memoriilor deţinuţilor politici din vremea totalitarismului, când colo, abia că au reintrat în tabu. La fel şi adaosul de sacrificiu şi spiritualitate al diasporei la o globalizare românească. »

Ioan Miclau :

“… Coţofana îşi anunţă planul ei electoral.
Ce ai, soro? zise Cioara, cârâind ca un ţambal /…/

Suntem o grupare mare, harnice, născute-artiste,
Vrem de azi să ne renaştem şi să devenim marxiste /…/

Zise coţofana iute: Şoimule, ce stai pe fag,
Crezi că nu te ştim de-o viaţă că eşti un antropofag?”… 

Ben Todică: „...Era prin 1996,  Prințul Florii de Lotus din Thaichung, Taiwan, căuta un operator să-i filmeze un răsărit de soare în Aoraki, undeva în vârful muntelui Cook din Noua Zeelandă. Durata înregistrării răsăritului cerută era de patru ore.  Mai târziu, m-am trezit dintr-o dată singur cuc, numai cu o zi înainte de Anul Nou. Stam așa posomorât, cățărat pe acoperiș și curățam cu o lopățică, numai ce intră poștașul pe motoretă prin intrarea din fața casei și sună. Îi răspund de pe acoperiș și el îmi zice grăbit să cobor repede că este urgent, am un plic recomandat. Ce-o fi, Doamne? S-o fi întâmplat ceva rău acasă, în România? Omul pune întotdeauna răul înainte.

Cobor și semnez. Desfac plicul și ce credeți? Înăuntru era un bilet de avion pentru a doua zi, dimineața, la ora 8, direcția Taiwan, Taipei.

 Biletul era plătit de prinț cu o invitație la un nou proiect: Muntele Fuji cu un nou răsărit de soare.  Acum cred că vreți să aflați la ce-i trebuia prințului serviciul meu și al răsăritului de soare. Ce a remarcat el la mine mi-a destănuit în Noua Zeelandă, sunt ochii mei de vultur, adică țintesc și am răbdare să urmăresc cum crește firul de iarbă. 

În catedrala mare de câteva sute de locuri, când începea sesiunea, pe peretele mare și alb din spatele prințesei și prințului se proiectează în timpul sesiunii religioase răsăritul soarelui în mișcare reală, timp în care el explică despre mica diferență dintre oameni, plante și animale, subliniind că diferența dintre un copac și om este numai de șase procente, iar restul de 94% suntem identici și asta ne face frați. Timp în care ne demonstrează prin exemple practice, comunicând cu plantele.

După filmarea extraordinară care a început pe la 3:30 dimineața și s-a derulat revelând munții strălucitor înzăpeziți din jur, un răsărit care m-a impresionat într-adevăr mi-am adunat echipamentul și m-am alăturat anturajului în circuitul lui prin templele din lanțul orașelor Tokyo - Nagoya - Kyoto – Osaka – Hiroshima – Fukuoka, unde prințul ținea seminarii cu vindecări în grupuri de japonezi și în câteva ocazii, la personalități importante unde prințul era plătit să scoată spiritele rele din membrii anumitor familii sau ale caselor lor, mă refer aici la case cu câte cinci nivele și bazin de înot, lucru pe care nu și-l poate permite oricine în Japonia, unde doar prețul întregului oraș Tokyo cu suburbiile e ca cel al întregii Americi.

... Eram îmbrăcat într-un costum alb și cum nu mi-a picat bine la stomac ceea ce am mâncat în ultimile zile, nu m-am simțit prea bine și am tras un aer greu mirositor. Sigur că nu s-a simțit mirosul, pentru că eram în cantina vagonului, unde serveam masa, așa că m-am sculat ușurel și m-am dus la WC, cu intenția să mă dezbrac și să-mi spăl pantalonii, care aveau acum o pata mare în zona șezutului. Nu a fost greu să-i spăl în chiveta care e separată de WC, însă cum să-i iau pe mine uzi, pentru că avea și o marcă mare și urîtă pe ei, așa că mi-a venit ideea să demontez grila de la ventilație, cu intenția să-i țin câteva minute în aerul care intra vijelios de-afară, creat de mișcarea trenului și ghidat printr-un canal de aprox 10 cm pe 50 crea un fel de turbo-curent, care natural sugea aerul din toaletă și-l propulsa afară ca să-i usuc, așa cum îi usca vântul pe sârmă, însă am considerat în acel moment că la viteza de 200 și km/h, timpul se micșorează. Așa că, ținând cont de experiența mea de meseriaș de la Philips, nu mi-a fost greu să-i înfund pe tube și  să-i am în vânt în câteva minute. Și cum mă bucuram eu așa, se aude deodată o bătaie urgentă în ușă!!!, moment în care mă sperii și-mi scap pantalonii în gura absorbantă. Ce mă fac acum? Pun repede grila în patru șuruburi, îmi iau chiloții uzi pe mine și haina o leg ștrengărește în jurul brâului și în maieu deschid ușa și ies afară în picioarele goale. Ăsta care bătea și voia să intre și el înăuntru, se sperie pentru o clipă, însă când m-a văzut (că eu sunt și voluminos) m-a confundat cu unul dintre  sportivii sumo și a început să facă plecăciuni în fața mea. (Sumo sunt adorați la ei, cum îl adorăm noi pe Hagi.)

Astfel atrăgea atenția, adunând și pe alții să aplaude, eu pășind șocat, dar majestos în fundul gol,  merg înapoi în vagonul anturajului meu. Toți s-au uitat uimiți pentru moment, după care s-au alăturat grupului care aplauda. Și uite așa, mi-am pierdut pantalonii în trenul cartuș dintre Osaka și Tokyo. Până  de curând mi-a fost rușine să povestesc despre această întâmplare, însă acum la vârsta imună pudismului românesc, mi-am făcut curaj, amuzându-mă de întâmplare. Avem o vorba în limba română, care spune ca ”rahatul” ne aduce noroc, bogăție!!!”

În trenurile cartuș de azi, în Japonia nu se mai poate întâmpla o asemenea aventură în tren, pentru că totul e foarte etanș și inaccesibil meseriașilor de orice calibru. Sunt video camere și senzori peste tot. Orice încercare de a-ți usca pantalonii, va fi tratată ca act de terorism.

 CANTATE

bătrână toată în negru

           

            răsăritul invizibilităţii dumnezeeşti

în schei moschei în schit uşchit

aştepţi din drepţi versete pe perete

roata frânge soarta poartă arta

soldaţi înalţi în cald smarald

strigoii goii piţigoii

părintele adauge sfintele

ne e rând florilor orând

litania cu anii ia grijania

copilul cui aleargă-n cui

            marele spirit al popoarelor

            răsfrânt în diasporeni

pe nebunie lunecă năluca australă

în ideala Australie cu

gratuite cursuri de engleză

trăitori din real estate

            la pocăiţi să le recit din Gyr

            Iisus în celulă sau doamne te iert

baptiştii slujesc şi sinucigaşilor

ţi-au plătit şi cheltuiala nunţii cu Ming

te chemase şi rabinul să-ţi dea certificat

            Pakenham tojours de Dandenong

            you are sweet enough for no sugar

            it's enough sweet to see you

vă auziţi râzând în dialect

când te-ai prefăcut mort

şi cu Ming în America

            la australieni nu le e frică de criminali

            nu pentru tot ceaiul din China

            am ieşit din România nu şi România din noi

lumea de apoi a întârziat pe drum

fieştecare-n lucrul lui să-şi pună-al vieţii gând

patrioţi de locul unde sunt vine Apollo Bay

            lumea m-a cumpărat din

            prima că o şi ajunsesem

te plimbam prin Râmnic cu Ming

mi-a dat papuci cu coroana

reginei de nu mi i-oi fi dat tu

            mâinile îmi îngheaţă

            ca pe vremea lui Ceauşescu

            noi suntem români

Sinuciderea chiar te iubise

iar acum că a ieşit din puşcărie

e şi mai rafinată intri în politică

            adormită lume şi bolnavă

            de muzică de-aş avea parte

            ai pocnit-o pe coana Sinucidere

profil plat chinezesc primează scrisul

dăm gata sinuciderea că altfel ne termină ea

cum o mai chema-o în vânt se leagănă verdeaţa

            ortodox dom' profesor Dandenong e departe

            norocul Melbourne-ului cu mine cafea long

            cu studenţii negativitate somn veghe

mâna condei trăsei la bojdeuca din Doveton

de voinic te apropii de Creangă Ming de Tinca

fata popii ţi s-a sinucis sinuciderea Sinuciderii

            sate ardeleneşti suburbii australiene

            măiastră lemn dodii bronz aluminiu

            aş da iute aş verifica până la intersecţie

visul e forţa centrală a aborigenilor

pornisem spre locul sinuciderii ţi-am spus

să-l rogi pe pastor să folosească puşca

            la a câta moarte a lui Eminescu

            atât de albă pasăre că nu m-a mai umbrit       

            şi cine este Tomaida o sfântă sinucisă

Dandenong Doveton Endeavour Hill

şi Philip Adams mă întrebase ce am căutat

vă spusei o nerostire până la antipozi sub seco

            în Australia românii respectă aborigeni

            atâta drum atâţi copii

            în nume teste pagodii

ortodoxie duelantă în bizantinism anglican

recunoaştere fără Eminescu fără biblie

rostirea încotro vedem şi la penticostali

            pinguin să prind peşte

            şi să nu mă sfâşie rechinii

            copiii m-or găsi repatriat

civilizaţia cuvântului românesc

s-o întreţine mai mult din instinct

decât din conştiinţa limbii

 Ernest pahar cu pahar vin cu vin

a se recapitula de chiar coborâm

mărinimie de renunţare pe neînserare

            toţi vor să fie filmaţi de Benoni

            creieri rătăcitori peste tot ca evreii

            muzica subliminalităţii o înoată pinguinii

dao a ceaiului chadao la a treia sorbitură

ne poartă spre nemuririe la Dau Qiu

căsuţa singură în lungul golf cotit

            diferenţă între umbră şi soare

            pe River's Terasse libertate cu imigranţi

            an emigrant's thoughts of home

nescrişi nestrinii pinguini no Ben Nobel prin camberrini

la poză venezuoblong ne ţinem film în Dandenong

din plesnitoare ochiul bleu ai scrie cum îţi dau dicteu

altcând prozod mormânt în pod pe film şi soră-sii alt plod

încinsă zi plecării vară din iarna ce mă împresoară

cu sânziene paparud venit în sud a scrie nud

cărăuşit nataţie din golf în levitaţie

aer uraniu antracit din pieptul minei răsărit

neaustralei cauze închipuind aplauze

            the intense noastalgia and the fear of the unknown

            flood sufferings children's children home again

            waterfall at Mount Macedon the sunny south

pe sarea apei comandor al desalinizărilor

pământ oceane Maldoror ce vreai sub lume lagăr or

agora a comorilor gomorelor şi tu sudor

pas tras în piept glonţ inodor pe nespălate sânge cor

verso pământului mă dor o doară aurora nor

tu macho da' doar narator plictisul masculinilor

trecu-i şi prapure mă lustrui

că Australia austru-i

pe Blaga i l-am dat Fionei

            Helen citeşte pe Baldacci Corin îşi doreşte Filocalia

AVENTURILE  LUI  SÂRBIŢĂ

Sârbiţă (dulce la guriţă)

Regina reginelor (şi mama albinelor)

Vultur (Flutur)

Copii, un roi (îi cheamă ca pe voi)

CRAINIC

(tainic)

Cine-i vultur?

Cine flutur?

Cine

vine?

Uf,

Pui de puf.

MUSCULIŢE

(ferfeniţe)

ZZZ

SSS

SÂRBIŢĂ

Am aprins un licurici

printre arici printre furnici -

cine e pe aici?

Unu, doi, trei, patru, cinci

şi cu mine

şi albine

peste flori

în zori de zori

POVESTEA

Hai, Sârbiţă,

la portiţă

SÂRBIŢĂ

Cine eşti

din ce poveşti?

POVESTEA

Fără veste

sunt Poveste

SÂRBIŢĂ

Pleci sau vii

între copii?

POVESTEA

Ssst, abia îi adormii,

unul doar mi se trezi.

Hai de-aici, dar nu departe,

că ne caută în carte,

ne găseşte, cine ştie,

ne facem de băcănie

SÂRBIŢĂ

Nu-ţi dai drumul

nu-i nici unul

nici tu focul

nici tu fumul

Mă joc

şi vă pun pe foc

până mâine poimîine

vă faceţi pâine,

vă pun în traistă

sui pe coastă

dau de albine

le iau cu mine

Pe vale mă duc

şi pe deal mă-ntorc

nu mai ştiu să cânt

dar mai pot să joc

            Dansul mi-l sun

            până să-l spun

apoi îl tac

să îl desfac

            cu braţele zbor

            bat din picior

văd prin pulbere

vultur fluture

            îl cos cu mireasmă

            să ştiu cum îl cheamă

dacă alerg după vultur

îl împuşc cu umbra de flutur

GHIOC

(pentru cojoc)

Vezi, acum dacă mai poţi

să alergi după noi toţi

GHIOC

(la joc)

Şi bunicii poate vor

să dea drumul la televizor

SÂRBIŢĂ

Regina albinelor,

ce le spun copiilor?

să le spun “copiilor”,

să le spun “albinelor”?

REGINA REGINELOR

Cine se plimbă prin grădină

şi parcă n-ar fi albină?

De mai e un alt copil

după floare, prinde-mi-l

SÂRBIŢĂ

Aş fugi dup-o albină,

nu mai am loc în grădină,

m-aş fi prins lângă oricine

să mă duc după albine,

dar ăi mici – în nici un joc

şi ăi mari, cuminţi deloc.

Aş face din mângâiere

miere,

din papară,

ceară

să mă îmbrac

în bondar cu frac

din flori să-mi culeg

costumul întreg

CRAI NIC

(uite, uite)

Albina s-a dus

prin aer în sus

prin mireasmă-n jos

şi iar dus-întors

SÂRBIŢÂ

Albinele

binele

mă înţeapă

într-o ţeapă.

M-aş ascunde

nu ştiu unde

            peste crânguri

            cad pe gânduri

frunzei cânt

de drag în vânt

            zbor acuşi

            cu Brâncuşi

GLASUL

Ce zi

o fi?

Cine o să spună

ce lună?

Cip, cirip, în ce ţară

soarele azi o să răsară?

Mama o să alinte

pe cine e rău, pe cine e cuminte?

Care te prinzi

să intrăm în oglinzi?

Ţi-e frică

de-o furnică?

Spune-mi tu, copile Til,

vrei să fiu, să fii copil?

Tu cu gândul la păpuşi

vrei să fiu un spiriduş?

REGINA  REGINELOR

            (Zboară, şi roiul zboară,

            tace, şi roiul face,

            joacă, de roi se dezbracă

            până sus mai la apus

            pân' la nor cu voiajor,

            cu băiatul săritor

            peste flori

            până la nori

            peste frunţi

            până la munţi)

Prinde-mă fluture

lângă un mugure

SÂRBIŢĂ

Eu mă întorc

pe pământul tot.

M-am urcat

încălţat -

un picior cu un roi,

alt picior – buduroi,

şi-am văzut ce n-am văzut

şi nu mi-a mai fost urât

VULTURUL

Sârrr

SÂRBIŢÂ

Ba.

Pe vale mă duc

şi pe deal mă-ntorc

nu mai ştiu să cânt

dar mai pot să joc

VULTURUL

Stânca o ciugul

când mi-e belciugul

GHIOC

Zumzetul

umbletul

zburatul

înaltul.

S-a dus în grădină

după o albină

            floarea se usucă

            mierea o hurducă

            până în neant

            abracadabrant

SPIRIDUŞ

Lunca doarme iepureşte

brotăcelul înverzeşte

până-n frunzele de bozi

berzele târăsc de plozi,

dulce şi călare

Făt-Frumos în zare,

            apele să-l pieptene

            vântul să mi-l depene,

            Luncă, să te lupţi

            cu dealuri, cu munţi,

eu văzusem paltini

cum în sus îi clatini

şi văzusem brazi

şi Munţii Carpaţi

LUNCA

Luncă de când sunt

şi nu ştiu să cânt

GLAS

Cine cântă noaptea

îmi deschide cartea.

Umbra vântului

pe faţa pământului.

Doarme între flori

şi visează ciori.

Va mânca bătaie

lunca de la ploaie.

Pădurea e oaste

întinsă pe creastă,

de-o să vină-n vale

nu dormim pe moale

            Lunca bate cu vânt

            şi rândunici din pământ,

            pădurea zboară lemne

            ascuţite de semne,

            cârtiţa în zăvoi

            a înălţat muşuroi,

            peştii sar

            pe afar'

            lupii urlă

            la lemne-n surlă,

            fulgere de gulere

            taie nori la rupere

CRAI NIC

Dintr-o ceată de copii

care se jucau pe-aci,

cel mai blând şi mai amic

sta buzat şi-ntr-un târlic,

zgribulit de-o adiere

cu mirosul chiar de miere.

Cu o zi mai înalţi

decât el, ceilalţi -

            o să se suie-n pod,

            o să călătorească la antipod,

            noaptea acolo e zi

            şi, înapoi, cu ea mai mare va fi

SÂRBIŢĂ

Era bine

prin albine,

este rău

în pârău

prin nisip

cu polip.

           

            Voi pătrunde

            pe sub unde

            prin izvor

            ca prin nor

sub pământ

să descânt

din al zborului

al izvorului

din al vântului

al pământului

            Sunt viteaz

            doar până azi

            pentru mâine

            mănânc pâine

            şi iar vă voi povesti

            din viaţa mea o zi

TEATRUL  FENOMEN

Dintr-un Cine-roman

Personae: Corina, Moby, Virginica, Vizante, Ovidiu, actorii Teatrului Fenomen

  Synopsis

Moby, actor american, care a apărut timp de patru secunde într-un film, şi Corina, actriţă româncă – a adus tava lui Dinică într-un film de Veroiu -, proiectează să facă ei înşişi un film.  

Între timp, Corina căsătorindu-se cu Ovidiu, Moby e musafirul nepoftit al părinţilor ei, Virginica şi Vizante Rana. În fapt, călătorul are cumpărat bilet de avion pentru India, peste două luni de la sosirea în Bucureşti. O Dacie îl doboară – teatral (?) - în faţa ambasadei americane, ceea ce îi înăspreşte percepţia „României”, şi aşa critică.

După eforturi de a-l introduce în viaţa oraşului, Vizante şi Virginica îl dau afară din casă, ca reacţie la comportamentul lui abulic – dacă i se va mai întâmpla cine ştie ce? Moby îşi face noi cunoştinţe, printre care Miandra, din Iaşi, întâlnită la o recepţie diplomatică americană.

Emigrarea (e-migration) din sine, din ipse, precum şi sinuciderea  sunt reprezentate scenic şi seminarial în multitoposul Fenomen, prezidat de Vizante.

Moby pleacă în Kerala, unde îşi tratează coloana. Vizante primeşte o ameninţare-surpriză din Iran.

Corina şi Ovidiu îl iau pe Vizante la mare, la corturi. În timp ce plecaseră într-o tură şi-l lăsaseră „de pază”, să scrie, se declanşează furtuna. Fulgere. Vizante mai vede venind în viteză spre el un Bugatti.

1996 – prezent

1. INT. Moby, trecut de 30 de ani, îi scrie, pe ZI, la laptop, Corinei, trecută de 20, FIECARE ÎN CAMERA SA, una în Ohio, cealaltă în Berceni, unde e NOAPTE, spunând şi cu voce tare „replicile”, dacă nu se şi aud. Au mai comunicat hotărând să facă împreună UN FILM.

MOBY (în engleză)

Em apărut într-un film timp de patru secunde, sunt un clown.

CORINA

Eu am dus tava lui Dinică într-un film de Veroiu.

MOBY

Vom avea un personaj american şi unul român.

CORINA

He and she.

MOBY

Filmul ar putea urma liniile „Tineri americani ex-patioţi întâlnesc tineri români în Bucureşti”? Sau „Tineri români din Bucureşti întâlnesc tineri ex-patrioţi americani”.

CORINA

Şi fac bani. O comedie.

MOBY

Da,  să facem o comedie „hoaţă” romantică despre un grup de tineri români şi un grup de tineri americani încercând să facă bani şi amor în Bucureşti, Iaşi sau oriunde vrem să plasăm acţiunea. Bună dimineaţa înseamnă „good morning”. Thank you!

CORINA

Mulţumesc!

MOBY

Sper să ai un sezon bun de Crăciun. Ei ar fi trebuit să-l împuşte pe Ceauşescu după Anul Nou. Asocierea lor cu sărbătorile este destul de morbidă. Sărbătorirea naşterii lui Hristos odată cu moartea lui Ceauşescu este un concept pervers pentru mine. O fi fost simbolic, într-un fel răsucit, pentru Iliescu şi ciracii lui. Cine ştie? „Dar acestea sunt lucruri la care mă gândesc!” Take care and „pa!”

4. INT. KERALA, ASHRAM KALARI. MOBY, 2007: Christmas in Kerala was very festive. Actually, probably more festive than in the States despite Christianity being a minority religion here.  

 The most disturbing news I heard this week, though, came out of Romania. As I thought while I was over there....our intentions in Romania are nothing short of Evil. Our intentions in Poland aren't much better. I didn't mention (I don't think) that I met a couple of ex-marines in Romania who were on vacation from training soldiers in Poland. They shared a few things with me. I got an e-mail from Scott. He quit after being asked to do something he is morally opposed to. He quickly boarded a flight to Dubai......We know so little of what is actually going on with out military and government in the world right now.....it's very, very scary.

5. INT. FIRMĂ INTERNAŢIONALĂ DE INVESTIŢII, în centrul Bucureştiului. BIROUl CORINEI, LA INTRARE în firmă. Pe peretele din faţă, un portret de bătrân de Schweitzer-Cumpăna. Corina salută unul din şefi, în trecere, şi, atentă, până să  mai apară cineva, reintră iar în conversaţie cu Moby.

CORINA

Muzica?

MOBY

Chiar acum sunt un fan mare al lui Lyle Lovette şi cred că artistul cunoscut anterior drept Prince este Mozart al zilei noastre moderne. Iubesc aproape orice tip de muzică atîta vreme cât este bună.

CORINA

So do I.

MOBY

De fapt, caut preţurile pe linia aeriană de la Chicago la Bucureşti, să văd cât de mari ar fi. Din ce-am strâns, este foarte, foarte ieftin pentru un american să trăiască în România.

CORINA

Poţi sta la noi.

MOBY

Mă bucur că nu ai lovit străzile în 1989.

CORINA

So do I. University Place neither.

MOBY

Sunt ţăndări că ai scris o piesă despre Charlie Chaplin. 

CORINA

My father wrote also a play on a sentenced philosopher.

MOBY

Urăsc „Poliţia Secretă”. 

CORINA

So do I.

19. INT. FENOMEN. CORINA, în viteză şi transcriind, la taste, cu voce tare dintr-o carte de Elena Voronca  pasaje, pe sărite. O fi gustând sau nu MOBY Dick these folk parables?

RALIŢA (story teller): Dumnezeu a plecat odată singur pe drum, şi s-a întâlnit cu un om nevoiaş, sărac luci. Unde te duci tu, omule? – l-a întrebat Dumnezeu. Unde să mă duc! Merg să aflu pe Dumnezeu şi să-l omor, căci el m-a lăsat pe lume sărac, de n-am de pe ce să beau oleacă de apă! Iar Dumnezeu îi zise: Aici ai o greşală, prietene. Nu Dumnezeu este vinovat că eşti sărac, ci Ursoaica ta. Ea a hotîrât să fii aşa cum eşti. Şi pe urmă l-a îndemnat: Haide cu mine. Avem să intrăm într-o casă. Acolo tu să te pituli sub o masă, că nu peste mult vor veni ursoaicele şi vor pune pe masă o mulţime de bani. Când vei putea, să te scoli să iei din grămadă cât vei voi şi să fugi. Ele te vor alunga, te vor prinde şi te vor întreba de ce ai furat. Tu să le răspunzi aşa, că ele te-au ursat să furi, - că-ţi vor da pace.

22.EXT. ÎN FAŢA TELEVIZIUNII LOCALE, Moby mai face un tur de orizont, cu camera închisă. Intră, îşi descarcă reportajul de la meciul abia consumat, îl dă regizorului. Speaker-ii, în short, stau la masă, arătându-şi doar busturile all right. Moby trece vizavi, la BIBLIOTECĂ, se precipită la calculator, you hit the...

MOBY

Ai lovit cuiul în nas cu linia povestirii tale! E frumoasă! Absolut frumoasă. Eşti sensibilă!  Cu siguranţă voi accepta invitaţia de a sta cu tine. Eram doar curios să ştiu cât costă un apartament sau o casă. A fost frumos să-ţi aud vocea. Ai o voce destul de puternică, fără-nonsens. Eşti o persoană cu voinţă puternică? Pari a avea mai mult de 23 de ani.

CORINA (profesional)

Probabil, actorii români nu vor fi interesaţi să lucreze cu noi.

MOBY

Numai actorii, ori toată populaţia e dornică de izolare? Asta ar putea explica de ce visele românilor despre Statele Unite venind să-i „salveze” nu s-au realizat niciodată. Aşa că dacă actori români nu vor să lucreze cu americani, fuck'em! Vom aduce belgieni şi germani şi francezi să joace românii! Ce altă alegere avem? Găsesc arogant ca actorul român să nu vrea să lucreze cu americani! Sunt ofensat! Sunt sigur că voi veni în România cu percepţii ofensive despre români. Aceste percepţii, de ambele părţi ale monedei, au fost din greu influenţate de media.

CORINA

How is everything there?

MOBY

Îţi voi spune, bob cu bob, de ce mi-a luat aşa mult timp să ajung la colegiu. Nu ştiam ce să fac cu viaţa mea. Am studiat inginerie, pre-med, geografie, engleză şi ştiinţe ale mediului înainte de a le abandona pe toate şi a lua o graduare în actorie. În timpul colegiului, am îndurat moartea celui mai bun prieten, cenuşa i-a fost luată în Israel şi risipită peste ţară din helicopter. Am trecut şi printr-o perioadă de dependenţă de droguri şi alcool. Multe dintre prietenele mele „au devenit lesbiene”. Sunt un insomniac notoriu. Că sunt încă viu e o minune. Lucrez la dezvoltarea unor parteneri mai buni de somn, întrucât cunosc valoarea visării şi a odihnirii trupului.

CORINA

Any idea about Mircea Eliade?

MOBY

Pentru un timp, am citit multe din cărţile lui Eliade. Acum vreo 10 ani. Foarte luminate idei. Nu mi-aduc aminte titlurile pe loc, dar el a cunoscut pe tatăl unuia din cei mai buni amici ai mei – care e un fel de mentor/tată spiritual al meu. El avea cea mai înaltă consideraţie pentru Eliade, ca una din autorităţile lumii pe religie şi experienţa religioasă.

24. INT. CAMERA CORINEI.

CORINA

„Când vii în România, mi-ar plăcea să te văd cu părul şi 'fioaroasa barbă roşie' ”!

MOBY

Am fost implicat în proteste, la colegiu, până când am fost rănit şi târât pe asfalt de Poliţie. I may do a ritual – shave my head! Fratele mare mi-a spus azi că lumea mea nu e bazată pe realitate. Sunt primul candidat să fiu un ex-patriot. Nu mi-am ras complet capul, un „fuzz” îmi acoperă scalpul chiar acum. Mă simt foarte bine! Tu eşti o femeie îndatoritoare. „Când vii în România, mi-ar plăcea să te văd cu părul şi 'fioaroasa barbă roşie' ”! Părul va creşte la loc până te voi vedea şi voi ţine barba chiar pentru tine!!  Voi încerca să fiu un Shiva – te rog, nu fi o Kali. Poate aduc mica mea statuie a lui Ganesh cu mine, just in case! Sunt sigur că vom alerga în împărtăşirea obstacolelor facerii acestui proiect!

*

FUNCŢIONARUL BRITANIC

Have you been there before?

VIZANTE

Yes.

FUNCŢIONARUL

What are you doing there?

VIZANTE

I will attend Ramayana Conference.

FUNCŢIONARUL

What is it?

VIZANTE

It is an Indian epic like Mahabharata. A literary-anthropological-religious conference.

FUNCŢIONARUL

What's your job there?

VIZANTE

I'll give a paper.

FUNCŢIONARUL

Who pays?

VIZANTE

Both organizers and myself.

42. INT. APARTAMENTUL FAMILIEI RANA. Moby se înfiinţează teatral, din camera lui, cu laptop-ul deschis la poza proprie, de American country boy. Click, familia – tatăl, dus la 72, mama, cu dementia, şi-a revenit, patru băieţi, unul milionar, mezinul, el, căzut 2 luni pe capul familiei Rana. Casa lor. Micul Chillicothe, lângă Peoria, Ohio.

 43. INT. CASA SCRIITORILOR din vechea capitală a Valahiei. Moby îşi  reia  discursul de la Fenomen. Vizante parafrazează cuvinte-cheie.

MOBY

I am MOVED by Walt Whitman….and his words

that comfort me as I Go Forth…Moby Ribb. An American. Whitman wrote: "The chief reason for the being of the United States of America is to bring about the common good will of all mankind, the solidarity of the world." Still, great sentiments in 2007.

VIZANTE

America lui Whitman şi a lui Moby pentru omenire.

MOBY

In 1855, Whitman published “Leaves of Grass” and gave it to a country in deep crisis. Political corruption was at an all-time high, due in large part to several incompetent presidencies. The slavery issue divided the country and demonstrated how dishonesty and lack of integrity had become national characteristics. The gap between rich and poor was widening at an alarming rate and diseases swept through American cities. Does this sound familiar? Have our problems really changed much?

VIZANTE

Leaves s-au tradus la noi cu Fire. Corupţie, sclavie,

 necinste ne sunt încă familiare.

MOBBY

(recitând)

One of the Nation of many nations, the smallest

the same and the  largest the same...

VIZANTE

Ţară cu ţară, mână cu mână.

44.  EXT. Cetini, STATUIA  peregrinului, Târgu-Mureş. Pe bancă, Vizante răsfoieşte caietul de sanscrită cu notiţe tibetane... Îl sună Virginica pe mobil...

VIRGINICA

Sunt  la cafea cu Moby...se urcă în pat cu pantofii... Doarme toată ziua

VIZANTE

Muream să-mi aduc aminte numele poetului Kabir în aula magna a universităţii,  auzi să vii pân' la Târgu-Mureş pentru a-l uita pe Kabir tocmai când vrei să-l citezi... Toate lucrurile sunt mamele noastre. Pornesc pe bulevard. Statuia lui... Kamban. Nu. Cum îi spune? Cum ar începe uitarea cu Dumnezeu, sau cu un azil de actori... Cromagnon. Kabir!  Brusc, pe strada gării! Cabiria! Explică-mi, Virginica,

 morbiditatea diplomaţilor.

VIRGINICA

                                  Amurg transilvan?

VIZANTE

 Hai să merem.

VIRGINICA

 Necroză femurală aseptică.

VIZANTE

Murim neamintindu-ne de Kabir.

VIRGINICA

 Dom'ne mai ţii minte, mai şi uiţi.

VIZANTE

Tema uitării atunci şi de crime. Poetul Kabir îşi uită-n mine numele.Uitatu-l-am pedeapsă de la el. Coloana alb-roşie a gării.  Ştiam că-mi voi aminti .

VIRGINICA

 Autoidentificare pierdută.   Ia du-te la Deda. Cine să râdă primul, ţânţarule?

VIZANTE

 Ăla anunţă întârzierea.

VERONICA

 În casa asta, numai nebuni, cucu!

45. INT. REŞEDINŢA  d-nei ataşat cultural al SUA,  reception in honor of the Beaux Art (sic) Trio. Moby, îmbrăcat în costumul maro al lui Vizante. Janette, proaspăt operată de cancer, afabilă aflând de oaspete şi gazdă, iar mai apoi, „fiind entuziast de multe lucruri ar fi cazul să mergem la food”. Soţul ei, ataşatul militar, are o mână agăţată de gât, „a căzut în casă”. Esther, gazda, face prezentări, ţine un mic speech. Soţul ei, al doilea după ambasador, nu se materializează decât discret, cu puţini, sotto-voce. Nici muzicienii nu fac caz de Vivaldi-Bach. Fulbright alumni, personalităţi româneşti şi americane residente în Bucureşti. Vizante intră în vorbă cu Miandara, care tocmai s-a întors de la bursă Fulbright, iar apoi Moby încinge o conversaţie cu ochelarista  pe care i-o prezentase Vizante.

46. INT. Fosta CAMERĂ a Corinei, acum căsătorită, au trecut 10 ani de la proiectul lor.

Moby tastează febril, ca pentru toată lumea, văzută şi nevăzută, murmurând, reanimat, întâmplarea ori scenariul lui.

MOBY

Today, I was walking on the sidewalk across from the  Embassy and got hit by a car....on the sidewalk!   Luckily, it was a Dacia and was going about 5 mph and hit me in the butt. I think I did more damage to it than it did to me! I left a dent and did some damage to the rear view mirror before I bounced onto the concrete. There were quite a few people around, several embassy guards, and no one did a thing until an American woman came running over to me to see if I was OK. Then she yelled at the guards, "This is an American! Aren't you supposed to help Americans?!"....One guard replied, "We are here to protect America, not Americans." Sounds very much like our government talking! After helping me get my bearings, and buying me something to eat, my fellow countryman...or countrywoman if you will....showed me the historic Center of Bucharest. "The Beautiful Bucharest" as she called it. It is beautiful....very beautiful. It reminded me a bit of Rome with a little more dust and under some construction. Its a no car zone. .I'm OK but my back hurts a little bit. I think it just got twisted a little bit.... nothing serious.

VIRGINICA

Want coffe?

MOBY

Yes. (Continuă să tasteze, blitz, în contrast cu apariţia sa apatică, somnoroasă. Are, în fine, şi alt subiect?)

This morning, before I got hit by the car, something kind of magical happened. I needed to get a couple passport photos for my Visa to India and Vizante and I searched and searched and couldn't find any on our way to his Fenomenon. We headed towards the Indian Embassy hoping to find one along the way. We saw a sign that led to an alley where there was a small shop that had a Polaroid camera and lights set up.....run by an 85 yr old woman. Not just any 85 yr old woman! This woman was a former "Miss Romania". She had been married to a wealthy Jewish Man who the communists killed....and she was left with nothing. I don't know much of her story but I'm thinking that she probably had her photograph taken quite often and learned how to take good photos....sounds logical. So...she runs her own shop taking passport photos now! I had the privilege of taking her photo and taking one with her and Vizante.....hey, who wouldn't want to get their picture taken with "Miss Romania"?! I teared up a little hearing about the tragedy with her husband. She was very warm and gave me a big bear hug as we left. I think that will be a moment that won't leave my memory.....I got to take the photo of "Miss Romania"!I need to go lie down and hope my back feels better in the morning! I took some Advil and it is doing the job so far. Hopefully, that will be all that is required. I think walking in my Earth sandals afterwords helped re-align me some! There is a reason I only wear Earth shoes!

51. EXT. TERENUL DE BASCHET al şcolii de lângă bloc, loc de întâlnire, serile, între „tineri români” şi ex-patriotul american. O minge ar şoma de n-ar mai arunca-o la coş înaltul Moby. Trece lume pe alee, chiar poliţişti invitaţi de vecinul de jos la manele, de se cutremură blocul, fără obiecţiile gardianului-preşedinte de la unu, spre neputinţa pianistei de la trei.

MOBY

Will these policemen arrest me?

MALIN

(Răspunde la  mobil ). Că - l arestează. (Lui Moby )

 You are American. (la mobil ) Eşti un american ...

Mă băiete, cine te învăţă să  zici că peste tine a dat

o Dacie, era la semafor?

MOBY

Momentism is the expression of moment.

MALIN

( celorlalţi)

Sta pe trotuar, în faţa ambasadei lor şi-l mai izbi şi Dacia, caz de trădare, poate înscenat la cerere.

MOBY

Prosthetics cabaret show, thrice a week.

MALIN

Actorii n-au vândut bilete

55. EXT. CURTE, Stolniceni. Cumatul lui Vizante, către Moby, în gol.

PEPEU

Mă duc cu comuniştii ăştia ai mei. Porumbul e măcinat gata, are saci stive. La oium îţi dă tărâţă ori de grâu ori de porumb, mai dulce a de grâu, aia e moară de vals. Vinde la Boromir, la Măgura, la Roibu. Fratele Veronicăi macină cu ştiuleţi.  Ăstuia din Germania nici nu-i mai trebuie pomeni. La fiecare a adus câte un sac.

56. EXT. STAŢIE de autobuz. Moby urmăreşte într-o doară conversaţii.

EMILIA

Pot să spun din proprie experienţă că niciodată

 Dumnezeu nu m-a dezamăgit, dar totuşi nu

ştiu să vă spun cum aş acţiona dacă Lucifer ar

fi să mă ispitească în mod direct.

EMIL

Mai bine domn în iad decât slugă în rai.

57. INT. SALA SPORTURILOR. Gală de box. Moby îl remarcă pe Wisley Snipes. Suporter: Ţi-a luat frica, la ficat încă o dată, dă-i una, dă-i zece, dă-i drumul la măciucă, pune stânga pe el, dă-l pe spate, ce dracu’ cască ţi-a dat ăştia, oh, viaţa mea, haide, tată, îl vreau jos, ficatul slăbeşte pe prost, ia-l.

58. EXT. Forum,TERENUL de baschet (INT. FENOMEN, EXT.STRĂZI, INT. BISERICI).

Captain my captain. 

Au plecat prea mulţi oameni din ţară ca să mai plec şi eu.

  Dacă se băgă CIA pe fir, cum să nu ne asculte SIE telefoanele, că nu-i zic, să nu-i dau idei.  Nu-şi dă seama decât de demenţa mumă-sii, pe care-o mai ţine de fustă.

Ne-a arătat poze genealogice, casa.

 L-am dus de mână  să se dea Whitman.  Nu a deschis cartea de la Hans, n-a deschis-o.

O fi având misiune.

Ăsta înţelege prin invitaţie să-ţi ia hainele, ideile, identitatea şi să nu-l dai afară, atunci care mai e hazul că te-ai lăsat cotropit?

59. EXT. MOBY rătăcind îmbufnat pe cărări româneşti.

My first host here in Bucharest wanted me to write a book about my experiences here...or something like that. Well, his instincts were right but I think he wanted me to write something positive about this country....which is hard to do. Right now, it's about 25%-75% positive to negative. 25% positive and 75% negative. Seems to get worse the deeper I probe and get to know the underbelly of this place. One VERY positive thing about this country is you feel pretty safe in Bucharest that you won't get shot or violently beaten. I can't say that about parts of Peoria and Peoria is only 100,000 compared to the millions in Bucharest. You might get hit by a car walking on the sidewalk in Bucharest (as I did) but you won't get shot! :-) You'd probably do more damage to the Dacia that hit you than it would do to you, too. I'm hoping Ford doesn't sell too many cars here in Romania from the plant they have. Fords still have metal in their bodies, I think.....you could get seriously injured if a Ford hit you!  

60. EXT. FORUM (continuare)

            Cum să te duc în zdrenţe la Dalles, poate la sectanţi, te mănâncă, doamne-fereşte.  

Te temi pentru noi, fato, de te credea muma geloasă pe musafir.  

Nu te spun fie-tii că vorbeşti cu el. Trebuie să vin repede acasă să te apăr. 

Ca Dracula, I could have done it, nebunia asociată crimei. 

E prieten cu mine la cataramă.

 V-aţi inflamat, nu ştie, v-aţi escaladat acest stress foarte tare.  Ţineţi-vă firea că nu sunteţi copii mici.

 A fost în pat cu el şi nimic.

 Şi părţi bune, s-a şters.

 Tradusesem, dar şi ăsta e un semn să mi se fi şters traducerea.

 Ştii ceva, ne sperii de lălâu şi infantil ce eşti. Nu ţi-oi fi omorât părinţii de acasă, nici pe noi.

 Chiulul, fumatul şi pupatul în şcoală.

Finalitatea obiectului depinde de plăcere. 

Atmosfera superdecăcat, cartele din nou, se va ponta. Reproş că fac lucrurile prea bine, perfecţionistă, bine că nu m-am dat cu capul de pereţi.

Tu şi restul oamenilor.

Cârciuma e parlamentul poporului, parlamentul e cârciuma mea.

Nu mă supăr nici cât un epsilon pe doi.

S-a tăiat postul meu de profesor.  Neacreditată socio-psiho id. Fata a plătit degeaba un an. Nici nu mai priveghem.  

Cumpără un Trabant defect ca să zici că ai maşină.

 American beggar,  dacă moare e mort din naştere. Frate mort, clonă şi mai moartă.

  Spulberaţi-l din viaţa voastră. Hoiturile aceştia de politicieni hămesiţi înfometează asupriţii soartei. Să scuturăm jugul colonial al celor ce ne-au furat. Drag tomberon, tu mi-ai rămas de-a pururi cel mai bun prieten. Vecino, îţi jigneşti fratele mort, fiica moartă cu musafirul. L-aş putea face criminalul lor postum.

Nu e câine, e hoit pentru o haită.   Destui nebuni, destui. O fi intrat şi-n ăsta paparuda.

He is out of any reality, and you knew, brother.

61. INT. GARSONIERA Miandrei, Iaşi. MOBY se intimează paraspiritual.

OK....positive thinking. Miandra told me to "cheer up" and I've been trying to. I went to a Monastery built in the 17th century just outside of Iasi where they still hold services in the old Basilica. I couldn't really follow the service other than when they said "Amen" and "Hristos". I knew something seriously holy was said when everybody crossed themselves at the same time.....otherwise, there was a lot of random crossing. I've noticed everyone seems to have their own style when crossing themselves. Some are quite elegant and others are quick and to the point! I've started crossing myself so I feel like I "fit in"...kind of. I'm not sure if me doing that is blasphemous, since I'm not a member of the Romanian Orthodox Church, or if it's a sign of respecting their religion (which is my intention). I've tried out various "styles" of crossing myself....still haven't settled on a specific style....I just go with whatever moves me at the time.

62. EXT. FORUM (continuare)

 Îţi ia morţii, proasto, pe noi ne-a luat de vii.  Invazie down.  Droguri iar, bătut de poliţişti. Ăştia doi sunt să mă aresteze pe mine. Aduci nenorociri.

Fata, că e o experienţă id-ul neacreditat.

 Salvarea lui a fost Malin. S-a mai muiat situaţia. Viza şi sora Noana, control drog. Noi mai buni la inimă ca fraţii lui. L-au trimis să moară în lume. Numai un nebun îţi vine 2 luni pe cap. 

Să nu facă vreo depresie, să-l găseşti rânjit.

 Malin înţelept, cu tatăl rus, mort.

 Cred că nu l-a călcat nici o maşină.

 Doar a doua zi am căzut eu.

From now on, your relation with my family is for ever ended

 Mai văzuşi. Atunci te pun pe recitări.   Poliţistul de-a-mpuşcat ostaticul  între găinile Noanei. Repede cu eroul.   Zero turist, zero vampir. Sectă, şapte zile, portativ. Scenariul se va ficţiona după trimiţător. 

Cărai azi pepenele pentru homeless-ul vostru.

 România e pilotată din străinătate. CIA. Moluscă ăsta o să mă sufoce.   Ostaticul meu mă ia ostatic. Du-te la izvorul de lapte şi rămâi acolo, într-o vacanţă eternă, eşti o cauză pierdută, bolnav în agitaţie psihomotorie, logoreic şi cu fugă de idei. Ai vrut, nimirlicule, să dai partidul pe mâna libidinosului. Onorată Americă, ia-ţi hoitul, nu merită mai mult decât un zâmbet pe fugă.

Te urmăresc securitatea, sri, sie, die, kgb, cia, mossad. Ceea ce urmăreşte el este să te scârbească.

63. EXT. / INT. MOBY (continuare)

The last couple days have been insane. This time in Romania is turning into a tour of Romanian Anti-Semitism. I think all of you saw the hundreds of desecrated graves I photographed at the Bucharest Jewish Cemetery....and the sign in Iasi that marked a yard where hundreds of Jews were murdered on June 29, 1941 in Iasi by Romanian citizens of that city, not Germans. On my train trip from Brasov to Bucharest last Friday, I saw a train stop at Ploieste Vest with several dozen large swastikas painted on the beams holding up the train station. I examined them and they were not new....someone told me they had been there half a year or so. This is a station for the government run rail system. Right in the public eye. It's a station used daily. There's been no effort to paint over it. It turns your stomach to know a country will allow such things. This may sound bizarre to the Americans getting this e-mail...because it is. If that happened in any city in America at a train station...it gets painted over within 24-hours, maximum. I think that would be the case in any civilized country. I'm finding, more and more, that this is not a "civilized country". In some ways, it is as barbaric as it's reputation.

64. EXT. FORUM (continuare)

recepţie la rege

 te cheamă majestatea sa la telefon

şi Mircea te aşteaptă, şi Saul

cât trece săptămâna, emozioni, fosilizându-se tinerii, părinţii şi cântăreţii lor. 

 m-ai fi făcut al cincilea frate, pe toţi patru ţinându-vă terorişti, tu cel mai terorizat terorizator

 parcă m-aş chema Raq

 românii în majoritate sunt nişte impostori

aurolacul nostru, teroristul nostru

şi dă-i cu Brâncoveanu, primul mason român, masoneria delle moderne rivoluzioni della Valacchia

prea mulţi sclavi în ţara asta să muncească nu mai sunt 

 americanii şi ruşii s-au înţeles în decembrie

parcă ar gândi în altă limbă 

 îi tot scriu în gând lui frate-său o frază - a misunderstanding about invitation We could not normally host an American for more than two weeks/months. We can (not) be philanthropists. My sister received him out of Christian Orthodox mercy. With no any think to do but a vaguely writing and sleeping, we hope he is not carrying with him some illness. Even we have no obligations, he obliged us with his helplessness - no money, no will for anything to do. It is at least an embarrassing situation having sometimes th air of an aggression. He actually offended our good-will stating that he is not interested in Romania, and came out of invitation - which wasn't an invitation. 

nu mai vrea la Vâlcea

c-aşteaptă telefoane din neantul diplomatic  ieşean

 n-are 25 dolari pe noapte la hotelul Fulbright

Plata zice că să nu-i scriu lui frate-său, încă în două zile

 afară cu India

zici că a minţit

 nu gândeşte oricum, nici să mintă

că i-ar fi spus şi Jannette să plece de aici

că aş fi un om dificil

crezi că n-ar fi putut spune, oricum nediplomatic. 

Bine că pleacă, o salvarăm pe Noana, pe Gabi de musafir

nu-mi vine nici mie

nu e casă de aşteptare

un singur lucru, mâine găseşte-ţi alt loc, ai net-ul să vorbeşti cu familia, comunică,

I had,

mai văzuşi, în somn

singurul popor din lume care ne-am împuşcat propriii oameni şi am votat 87% cu cei care ne-au împuşcat.

             Dacia pe Moby

Doctorul de la scara 3, picat pe asfalt, căţeaua rătăcită 

65. EXT./INT. MOBY înclinat asupra laptop-ului.

It is 3 hours until I am dealt my fate. I meet with the Indian Ambassador at 11am to see if he was able to pull magic out of a hat and cut through bureaucracy to get my Visa to India approved. I probably should have demanded to see him in September instead of dealing with the Romanian woman who takes your papers (In my case...the Romanian woman who DOESN'T take your papers until the Ambassador tells her to!). But I still don't know if I'll have the Visa in hand after meeting with the ambassador. If I do...it will be a sprint to the airport to make my flight to London where I catch the flight to Mumbai. It will be a very long day if I am able to go to India. The flight to Mumbai leaves at 9:30pm....I think I have a 3 hour layover in London.

  

 *

VINOD

The phone. From Bucharest. Wife.

VIRGINICA

(la telefon din Bucureşti)

A scris unul din Teheran: My shortest and most beautiful Iranian poem is This: “Next time fire in the Bucharest”.Mame, ne omoară iranienii, ăştia dau foc Bucureştiului.

VIZANTE

Până la iranieni, aici mă termină ţânţarii.

VIRGINICA

Ai vorbit cu nevasta lui în Delhi, acum zece ani.

VIZANTE

Ea m-a întrebat dacă ştiu o librărie  de unde să

cumpere pentru bărbatu-său Pescăruşul Livingstone, că e poet.

VIRGINICA

Şi la Moscova, anul trecut, ai zis: cine e comunist o să păţească precum Ceauşescu.

VIZANTE

Iar aia mi-a citit  din Coran.

VIRGINICA

 Suntem ameninaţaţi de cineva căruia nu i-am făcut niciun rău.

VIZANTE

Stricnină de cai.

VIRGINICA

Să nu păţeşti ca Rushdie.

VIZANTE

Am publicat un articol despre el.

VIRGINICA

Cine s-ar fi aşteptat la Iran?

VIZANTE

Atunci m-a întrebat şi rectorul dacă am serviciu la ambasadă. Primise o scrisoare confidenţială pe filieră rusească.

84. INT. APARTAMENTUL FAMILIEI RANA. Vizante şi Veronica sunt vizitaţi de doi agenţi, unul mai tânăr, altul mai gros, cu mustaţă.

VIZANTE

Am făcut şi o poză cu ea şi cu ataşatul cultural francez în India. E andaluz. (Le arată poza)

AGENTUL TÂNĂR

Şi acum ce aveţi de gând? Aţi vrea să fiţi ataşat cultural la o ambasadă?

AGENTUL MUSTĂCIOS

Sau ambasador?

VIZANTE

Mi-e frică să stau şi în birou – fostul proprietar şi ministru ţinea pistolul pe masă, de teama legionarilor. L-au omorât comuniştii. Eu n-am atâta apărare.

 105. EXT. STRADĂ în Mumbay. Moby descins în India.

MOBY:  The extremes here are EXTREME! In America, the saying goes "you can go from a nice neighborhood to a dangerous one a block away"...in some places. Here, you can see Wealth and Grandeur and then extreme poverty just a few feet away from each other. Bucharest kind of prepared me for this but Mumbai takes it to another level. This is another world....

MOBY

I think I might sing the "Star Spangled Banner" or "America, The Beautiful".

COLLEGE BOYS

"America Sucks!"

MOBY

I'm starting to get tired of hearing that almost daily. They have no idea of what they speak. If they said, "George Bush sucks" or "your government sucks"....I would agree. But America is a concept, an experiment and most of all....its people. We are the nation with people from every other nation as well as our Indigenous People. We are the nation with the most immigration applications in the world each year. Those kids would move to America and suck off the teat of the American Corporate world in a heartbeat.....as several million Indians are doing right now. They were wearing clothes with corporate logos of American Companies. They learned English from American teachers. So....fuck 'em. If America allowed everyone who wanted to immigrate to our country in the country, we'd have a larger population than China.

118. INT. FENOMEN. Exprimarium.  Dom’ profesor, da’ nu-nţeleg ce spuneţi. Dumnezeu ţi-a dat zile, eu îţi dau ani de puşcărie. Dacă închide ochii, zici că e mort de o săptămână. Eu dacă nu beau 2-3 litri de vin, nu gândesc. Ce mă fascinează: inteligenţa omului. Hrana mea este elevul. Cine te-a făcut căpitan? Poţi să fii urât, dar un estetician al urâtului. Am la procese, la 5 îmi beau cafeaua. Te scarpini în nas la proces? La proces mă scarpin în cur. Borfaşii au imaginaţie de stă mintea-n loc. În România nu există dreptate. Pe cine a urât Dumnezeu l-a făcut pedagog. Eul este simţirea integrităţii personale în decursul dezvoltării psihice. Exilul sterilizează, Noica. Ţiganii lui Budai erau românii. Lătrau şi nu-i asculta nimeni. De ce au dispărut lichenii din oraş? Pentru că au o structură neselectivă, înghit toate otrăvurile, n-au clorofilă.

119. INT/EXT. (Afişaj fotografiat de Moby la intrarea unei companii parcă în căutare de americani. Real, scuze)

It has been brought to our attention by several officials visiting our office in Romania that offensive language is commonly used by our Romanian speaking staff. Such behavior, in addition to violating our policy, is highly unprofessional and offensive to both visitors and staff.

All personnel will immediately adhere to the following rules:

1. Words like "futui, în pula mea, pula" and other such expressions will not be tolerated or used for emphasis or dramatic effect, no matter how heated a discussion may become.

2. You will not say "si-a bagat pula" when someone makes a mistake, or "s-a cacat pe el" if you see someone being reprehended, or "baga-mi-as", when a major mistake has been made. All forms and derivations of the verb "a se caca" and "a se fute" are utterly inappropriate and unacceptable in our environment.

3. No project manager, section head or administrator under any circumstances will be referred to as "pula de om, cacanaru' or boul".

4. Lack of determination will not be referred to as "pulalau" nor will persons who lack initiative be referred to as "muiangiu".

5. Unusual or creative ideas offered by management are not to be referred to as "porcarii".

6. Do not say "futu-ti mata" if somebody is persistent; do not add pula mea, if a colleague is going through a difficult situation. Furthermore, you must not say "am pus-o" (refer to item 2) nor "o sa ne-o traga" when a matter becomes excessively complicated.

7. When asking someone to leave you alone, you must not say "du-te-n pula mea" or should you ever substitute "May I help you?" with, "ce pula mea vrei?".

8. Under no circumstances should you ever call your elderly industrial partners "bosorogi împutiti".

9. Do not say "ia mai mereti-n pula cu cacatu' asta" when a relevant project is presented to you, nor should you ever answer "futu-te-n cur" when your assistance is required.

10. You should never call partner representatives as "boul dracului" or "tâmpitu' ala".

11. The sexual behavior of our staff is not to be discussed in terms such as "pizdulica buna, futaciosu' "or "homalau' lu' peste".

12. Last but not least, after reading this note, please do not say "ma sterg la cur cu textul asta". Just keep it clean and dispose of it properly.

122. INT. FENOMEN, AUDITORIUM. Seminar – dodii şi brainstorming

 Dintre toate temele realismului şi libertăţile scriitorilor, una ar fi: cum se poate spera să se retrăiască experienţe creatoare ale culturilor mari şi mici prin lectură şi meditaţie? Opriţi ca vasul zugrăvit/Pe-o zugrăvită mare (Samuel Coleridge); Sufletul îi este obosit de orice, numai de credinţa în Dumnezeu şi de iubirea arzătoare pentru om nu este obosit (Thomas de Quincey); Hercule preschimbat în rândunică (Paul Valery); În braţele zeilor am crescut (Johann Christian Friederich Holderlin); Mi-e uneori ruşine ce slabi suntem în lume (Alfred de Vigny); Negru soare – melancolia (Gerard de Nerval).Lev Tolstoi a vrut să-şi dea pământul oamenilor. A fost în România. Războiul şi pacea există între francezi şi ruşi, război condus de Napoleon. Ana Karenina este simbolul feminităţii dincolo de libertate.Când iei opiu, îţi lucesc obrajii. Baudelaire, Edgar Poe îl imită pe de Quincey. Bogăţia unei naţiuni e dată de suma viciilor ei. Vicioşii sunt concurenţi ai vindecătorilor. Cea mai tuberculoasă ţară era Anglia. Laudamum a fertilizat literatura. Crima se consumă cel mai mult în filme, unde o crimă e mai frumoasă decât alta. Nu Raskolnicov face crima, ci ortodoxia, ruşii, Dostoievsky. Rhyme – Rima marinarului din vechime. Puşcăria literaturii, râsul în puşcărie, perversiune. Păcatul în literatură se transformă în viciu, ne face părtaşi la o anumită mântuire.Ahimsa-isihia. Ce zic la atâţia oameni? 

Auzi, bădie, când te-ai dus la CC, al dracului de nu te gândeai la căpitan?

Nefericirea e calea spre opera genială, viaţa noastră e o karma, un sens divin sau unul demonic. Uitarea limbii în exil – Şi uit câte puţin latina (Ovidiu). Temele în traducere se degradează. Tragedie braziliană – Manuel Bandeira – traducere de Maria Carâp. Irepresibila dorinţă de a împărtăşi lucruri dure. Ironia modernităţii: dominante mai mult decât dominate. Altă poezie tradusă de d-na Carâp este „Jose”.

Analiza este mama tuturor literaturilor. „Sunt nebun că m-am dezbrăcat de nebunie” (Pound). Nebunia e sfântă. „Nici nu-mi închipuiam că moartea poate doborâ atât de mulţi” (T.S.Eliot). Sădirea cadavrului. Eugenio Montale, poeme scurte-poeme lungi, distincţia e structuralismul, „carnea de soare devorată”. La aceste ţărmuri erau dorinţele copilului, „ţâşnet de lăstuni, vagabonzi”, poem dumnezeiesc. Montale nu are tristeţea lui Leopardi, este aproape de Dante.

Sfinţenia şi perfecţiunea literară se întâlnesc la Grigorie de Nazianz, Ioan al Crucii. Religiosul e dedus din literatură. Dante, un păcătos, a ajuns la perfecţiune prin geniul literar. Dumnezeu este un subiect infinit.

  Statuia este un dans împietrit. Socrate compară dansatoarea cu o flacără. Dansatoarea lui Hercule este o rândunică.

 ...Cei care trăiesc cu adevărat în viaţa întunecată a sufletului, dar nu ştiu, nu cred, nu vor să ştie, nu vor să creadă, privesc viaţa omului credincios ca fiind noche oscura del alma...Prin cuvintele Papei, prin lucrurile pe care le învăţ la acest curs şi la altele şi prin slujba mea şi elevii mei, în fiecare zi şi noapte parcă mă schimb, sunt alta. Sunt oare mai bună?

In sfarsit, dupa 20 de ani, am reusit sa-mi implinesc visul meu legat de India. Am participat la Diwali Dinner Party la restaurantul Agra Palace din Bucuresti unde am cantat si eu o melodie. Am mers acolo cu dorinta de a canta 3-4 melodii. Emotiile au fost mari. La prima aparitie nu am reusit sa arat tot ce pot. Speram ca voi reusi la a doua, dar din pacate, a doua aparitie nu a mai existat, nu pentru ca indienii nu ar fi dorit, ci pentru ca acolo a fost prezenta si o anume doamnă care a transformat petrecerea de Diwali in propria petrecere. Artistii romani nu au mai avut loc.  

 Jung a zis că dacă în antichitate cea mai nenorocită ţară a dat lumii mântuitorul, mâine ne va putea salva un negru, şi iată-l pe Obama.

În '89 eram militar în termen. Am luat o permisie să merg în Piaţa Universităţii (să văd cu ochii mei acei huligani). Am luat bastoane de la alţi militari în termen.

Un ahimsak adevărat este cel care salută moartea liniştit, rămâne calm în orice îmrejurare, se fereşte să ucidă, vede miezul lăuntric al lucrurilor şi îşi dă chiar propria sa viaţă pentru a converti inima oponentului la non-violenţă. Dacă un ahimsak nu poate face faţă unei persoane violente, atunci el nu este cu adevărat o persoană non-violentă. Lord Ram, Vardhaman Mahavir, Mahatma Buddh, Guru Nanak, Kabir, Mahatma Gandhi.

plină  lumea de morţi înviaţi, goală de vii nemuritori

nici fericit, nici furios, reflectează la eliminarea karmei

jainii nu sunt de acord că lumea e creată de dumnezeu

omul ascende cucerindu-şi sinele inferior, ahimsa şi karma

În tradiţia sud-indiană, dacă moare soţul unei femei tinere, primul bărbat cu care are voie să se căsătorească este fratele mamei, unchiul ei.

Mei, da tu la tine, nu vrea liniste?Tu razboi si cand pierzi, vrea pace. Tu cam umbli imbracata in mireasa! Io crede ca tu, k u rva straina! Tu nu roman. Asa bre?

Never, ever answer a cell phone while it is being RECHARGED!

Iubeşte uşile de intrare, ai oricând ce vedea.

  Muros invisibles de la consciencia. La morte de las identidades. La memoria e fuente de la vida. 

Aceeaşi educaţie pentru furnică şi pentru elefant. 

Am simţit de mult că se duce, simţeam ceva, că vine ceva, când a plecat în Ecuador. Ne-au chemat ca s-avem de unde ne întoarce. Am cunoscut nişte meschini de mi-am tras palme.

A scos pistolul şi l-a împuşcat în celulă, l-a rugat pe Dumitru să semneze proces verbal că a sărit la el la gât şi dădea semne de turbare. Pe barbă nu pot să scriu.

O problemă este o poveste foarte scurtă care se termină cu o întrebare la care noi copiii trebuie să raspundem cu mintea noastră, câinele latră lângă la bloc pentru că avem portar, luna dispare pentru că e singură.

Irisul la normali se estompează în contact cu lumina, la nebuni se lărgeşte 

Mă ocup cu scrisul paralel. Autostudiu. There is a growing ability to kill more people. 

 Nani-nani, omenire. Orice microrobot îşi poate căuta victima. 

Mai deschide o uşă, acolo era pivniţa, plină de trupuri de oameni. Deodată numai ce aude împuşcând, chiuind, şuierând – veneau ei. Ea ce să facă de frică? S-a băgat între trupuri.

 Corupţia  împiedică fanatismul. Lenin n-a fost corupt, Hitler n-a fost corupt, Brejnev a fost corupt şi a fost mai bun.

Dacă pleci, îţi pierzi adevărurile proprii. Exilul se face dinainte. Am fost la aceeaşi armă cu Dostoievski. Vând exil în SUA şi Israel.

Ajută-l, doamne. Nu ştie decât că e american şi a dat o Dacie peste el. Cum o fi dat el peste România.Am căzut eu, mai ales Ileana.  De unde atâta Indie? La soră-mea la ţară cu tine, fără engleză, apă caldă, în alienare cu prune, schimbi ziua cu noaptea, să nu răspunzi, să nu ne iei capul.   

Rohmanii blajini aduc de sub fundul mării cerul. Sub rohmani trăiesc oameni chemaţi duşmani. Sub duşmani, oameni cu cap de porc, îmbrăcaţi ca domnii. Parcă de n-am avea noi pâne nu ni-ar da Dumnezeu? Sculaţi voi, morţilor, să intrăm noi, viii. Pe uşile acelea ies sufletele când nu mai sunt păcătoase; uşile se deschid singure şi singure se închid.

*

 Spaţiu vast, supercatedrală, dând spre mare, cu lume pe plajă, animată, toropită

Din caietul  lui Vizante pică pe nisip un acatist. Voce (VO): „Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori”. Un Ford alb, intrând pe plajă încă în viteză şi evitând un Renault roşu, pornit spre uscat, doboară un cuplu cu braţele pline de crini. Peste ţipetele şocate (soka-sloka), se suprapune aceeaşi voce: „Harul cel dumnezeiesc v-a umbrit în chip minunat, Sfinţilor”  şi fraze de muzică  gregoriană, bhakti şi din Grieg. Dintre corturi, Virginica scrutează înaltul.

MAI MULŢI

Criminalule!

Buluceală în jurul „mirilor” căzuţi, la care se alătură şi soferul, sub huiduieli.

La câţiva metri, sub umbrar, Ovidiu îi operează Corinei un coş pe degetul mare de la picior. Femeia urmăreşte cu privirea un fluture, o rândunea, pescăruşul înot, întorcând mental valul concentric  în sârmă ghimpată .

CORINA

Pescăruşul înota, rândunica flutura,

fluturele rândunea.

La doi paşi, Delia se prăvăleşte peste rezemătoarea scaunului, încă un genunchi julit.

ELEMER

Nu vă supăraţi, domnule, sunt ţânţari?

DELIA

(ridicându-se)

Uite, mamă, ţânţari, înţeapă şi în ciorapi.

ELEMER

Până anul trecut nu erau.

CORINA

(recitând)

Coloanele lui Memnon afumate, Peer.

ELEMER

Bună ziua! Mi-am simţit coloana la loc în mormântul

învierii, când am sărutat mâna de argint

a Maicii Domnului.

OVIDIU

Ce ziceţi de accident?

 ELEMER

Puteau să-şi termine nunta la catedrală.

DELIA

Sau la moschee. Genunchiul meu!

*

 Parapantă  furată de nori  la mii de metri.

ELEMER

Mi-a julit actul de deces al tatei. 

OVIDIU

Ţine-mi farurile alea în ochi.

ELEMER

Lumina înoată în lumânare ca mine în mare.

(Deliei). Hai unu, sai unşpe, treci 21, din 31 fă 41,

 măr 51, bob 61, prun 71, mur 91, mir 01.

Numărul e mai curat ca dialectul şi nisipul.

 CORINA

Acrofob, dar te-ai mutat la 9. Ţi-ai tăiat şi unghiile.

Asemănarea apei mării cu iarba o ştii tu, fluture algă.

Papa recită din Eminescu. Din cupolă, de pe schela-parapantă, Elemer se prăbuşeşte.